Miniştrii europeni de Externe au decis, luni seara, la Bruxelles, să ridice embargoul privind armele pentru rebelii sirieni, dar nici o ţară nu intenţionează să trimită arme în următoarele două luni pentru a nu pune în pericol iniţiativa de pace ruso-americană. „UE a decis să pună capăt embargoului privind armele pentru opoziţia siriană şi să menţină celelalte sancţiuni împotriva regimului sirian”, adoptate în urmă cu doi ani, a anunţat ministrul britanic, William Hague, în mijlocul nopţii, la încheierea unei reuniuni maraton. Dar, în fapt, această măsură nu va schimba nimic pentru rebeli, care se confruntă cu o ofensivă a armatei siriene, în special în jurul oraşului strategic Qousseir (centru). Aceasta deoarece cele 27 de state membre UE „au promis să nu exporte arme în acest stadiu şi, în orice caz, să aplice un anumit număr de criterii stricte pentru eventualele exporturi viitoare”, a explicat ministrul luxemburghez, Jean Asselborn. „Este o ridicare simbolică a embargoului. Concret, nu va fi nici o livrare de arme cel puţin până la 1 august”, a afirmat la rândul său un oficial francez, sub acoperirea anonimatului. Nici o armă nu ar trebui livrată până la 1 august, dată la care miniştrii au prevăzut să îşi „reexamineze” poziţia. Acest termen ar trebui să le permită să realizeze un prim bilanţ al conferinţei internaţionale „Geneva 2”, prevăzută în iunie, la iniţiativa Statelor Unite şi Rusiei. Organizarea unei astfel de conferinţe de pace privind Siria va fi „o problemă dificilă”, a avertizat, luni seara, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, la încheierea unei întrevederi, la Paris, cu omologul său american, John Kerry. „Am discutat despre modul în care să procedăm (…) pentru ca această conferinţă să aibă loc. Nu este o misiune uşoară, este într-adevăr o problemă dificilă”, a declarat Seghei Lavrov, a cărui ţară susţine regimul de la Damasc. Daca Damascul şi-a dat „acordul de principiu” de a participa la „Geneva 2”, opoziţia siriană, reunită de joi la Istanbul, pare profund divizată şi nu s-a pronunţat încă asupra prezenţei sale.
În paralel, Iranul a deschis două linii de credit, valorând în total patru miliarde de dolari, destinate Damascului şi are în vedere acordarea unei a treia, cu scopul de a ajuta această ţară, afectată de un embargou internaţional, a precizat guvernatorul Băncii Centrale Siriene. „Iranul continuă să susţină Siria, deschizând o linie de credit de un miliard de dolari, pentru a finanţa importarea de diferite produse, precum şi o altă linie de credit, de trei miliarde de dolari, pentru a finanţa nevoile ţării, în petrol şi produse derivate. De asemenea, vom acţiona pentru acordarea de către partea iraniană către Siria a unui alt (credit), în valoare de trei miliarde de dolari”, a declarat Adib Mazale, citat luni de cotidianul guvernamental Techrin.
