Ne interesează pe toţi „starea vremii” şi fireşte nu ne rămâne indiferentă „prognoza meteo”, care din păcate nu se confirmă de fiecare dată şi dacă vremurile sunt cum le vedem, vremea este de la o zi la alta schimbătoare şi prognoza incertă. Chiar pe termen scurt şi aici putem avea o discuţie. Reţeaua meteorologică, administrată de Centrul Meteorologic Regional Oltenia, aflăm din raportul pe anul trecut al instituţiei condusă de dr. Cristina Burada, este formată din 21 staţii meteorologice (15 automate cu personal şi 6 complet automate fără personal) din care 3 se află în Reţeaua internaţională sinoptică de bază (Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Rm. Vâlcea) şi una în Reţeaua internaţională climatologică de bază (Craiova). În cadrul reţelei de staţii meteorologice se efectuează măsurători şi observaţii sinoptice şi climatologice la toate cele 21 de puncte de lucru, măsurători şi observaţii agro-meteorologice la 7 staţii, respectiv Craiova, Băileşti, Bechet, Slatina, Caracal, Drăgăşani şi Târgu Jiu. În judeţul Dolj funcţionează 4 staţii meteorologice, două dintre ele având program complet de observaţii (Craiova, Bechet), iar celelalte două, cu program redus de observaţii (Calafat, Băileşti). Dacă 2022, din punct de vedere termic a fost unul călduros (temperatura medie anuală fiind de 13,2 grade Celsius) abatera termică anuală înregistrând 1,6 grade C faţă de media anuală a perioadei 1981-2010, nici anul în curs nu se anunţă unul mai generos. La nivelul Doljului, intervalul 2012-2022 a fost unul călduros, în care abaterile termice au fost pozitive, pentru ca în ultimii trei ani acestea să fie mai mari de 1,5 grade C. Perioada 1991-2020, considerată perioada climatică actuală de referinţă, conform recomandărilor Organizaţiei meteorologice mondiale, înregistrează o creştere de 0,4 grade C la nivelul temperaturii medii multianuale a aerului în Dolj, faţă de perioada de referinţă anterioară 1981-2010, şi de 0,9 grade C faţă de seria anterioară de 30 de ani (1961-1990). Cele mai ridicate temperaturi diurne s-au înregistrat în zilele de 23 şi 24 iulie (39,3 grade C la Craiova şi 41,7 grade C la Calafat) iar cele mai mici minime nocturne, în lunile ianuarie (-10,7 grade C la Craiova) şi martie (-9,3 grade C la Bechet). Sub aspect pluviometric anul 2022 a fost calic în precipitaţii, abaterile procentuale faţă de normă, la nivelul întregului judeţ, fiind negative şi cuprinse între -40,3% la Bechet şi şi -1,4% la Băileşti, deficitul pluviometric la nivel de judeţ fiind de -16,2%. Deşi media anuală a fost de 496 l/mp. În ansamblu, precipitaţiile înregistrate anul trecut s-au situat sub suma mediilor lunare multianuale. Pentru anul în curs, norma meteo (205 l/mp) a fost depăşită în luna ianuarie, dar nu şi în lunile februarie şi martie, ne încredinţează meteorologul Mihaela Brâncuşi, adjuncta serviciului Prognoză. Ambalajul informaţiilor despre vreme e indiscutabil de o rigoare academică notabilă, dar pe scurt nu aflăm, cu certitudine, dacă va fi cald sau rece, dacă va ploua sau nu, ceea ce interesează într-o zonă cu real potenţial agricol, care contează efectiv în economia agrară a ţării. Pentru anul trecut s-au elaborat 1460 de prognoze specializate pentru judeţul Dolj cu anticipaţie de 24 până la 96 de ore. Nu mai menţionăm avertizările de cod roşu de tip no-casting, cod portocaliu de interes general privind instabilitatea atmosferică accentuată. Ce mai aflăm din raportul pe anul trecut al Centrului Meteorologic Regional Oltenia? Prognoza meteo este produsul care se realizează pentru un interval de anticipaţie (maxim 96 ore) utilizând date reale provenite din observaţiile şi măsurătorile provenite de la staţiile meteorologice de suprafaţă şi produse multi-model (radar, sateliţi atmosferici, modele numerice). Estimările meteorologice estimate pentru mai multe săptămâni sunt actualizate zilnic, prin prognozele meteorologice de scurtă durată şi medie durată, care au o perioadă de anticipaţie cuprinsă între 5 minute şi 96 de ore. Aşa cum sunt realizate, în momentul de faţă, prognoza meteorologică şi estimările meteorologice, deşi activitatea de meteorologie este una de interes public naţional, impresia generală este că activitatea –neîndoielnic laborioasă- este una în sine, şi nu atât pentru operativa informare a celor care chiar au nevoie imperativă de a cunoaşte „starea vremii”. Există de asemenea, nu puţine fenomene meteorologice, care se abat asupra teritoriului, la care explicaţiile de circumstanţă lipsesc cu desăvârşire, şi avertizările sosesc în ultimul moment. Deşi unele dintre ele sunt periculoase pentru desfăşurarea activităţii umane. Asta nu înseamnă însă că Centrul Meteorologic Regional Oltenia nu dispune de meteorologi valoroşi, previzionişti cu stagii de experienţă.
