Există şi o tagmă în care bâta înlocuieşte raţiunea. Suporterii spun că aceea este „cea mai proastă meserie”, cea mai umilitoare din punctul lor de vedere. Una în care frustrarea se manifestă într-o formă inumană, sălbatică, băieţii cu căşti împroaşcă gaze în neştire şi manevrează pulanele, satisfăcuţi ca şi cum ar îndeplini un act artistic. Pe jandarmi nu-i stârnesc dezordinea, haosul, fiindcă ei înşişi le provoacă, ei sunt iritaţi de comentarii, de ironii, de acţiuni pe care nu le percep, de iniţiative pe care nu le înţeleg. Arenele sunt locaţiile de bază în care forţele de ordine crează sau amplifică dezordinea, în loc să o estompeze. Locul în care se refulează vajnicii purtători de pulan. Eram la un meci al Ştiinţei la Constanţa, acum vreo 10 ani, când am observat cel mai bine cum se acţionează instictele primare ale complexaţilor. „Men in black” erau croiţi pe bătaie. Fuseseră ţinuţi în dispozitive o perioadă lungă probabil şi primiseră dezlegare la masacru. Fanii nu au ripostat, în ciuda provocărilor repetate ale jandarmilor. Replicile sarcastice îi dureau însă straşnic pe „ordinari”. „Nu v-am zărit pe la bibliotecă, jandarmilor ce sunteţi!” a fost fraza care în cele din urmă i-a scos din sărite. Auziseră cândva acest cuvând „bibliotecă”. Îl asociau cu ceva prohibit. Ştiau doar că e ceva nociv, ceva care se transformase în timp într-o insultă exremă la adresa lor. Şi au pornit măcelul… La mitingul oltenesc de la Bucureşti „căscaţii” şi-au făcut din nou „meseria”. S-au năpustit asupra unui puşti de 17 ani, pe care l-au târât de păr, pumnii şi pulanele lucrând la foc automat asupra minorului neprihănit. Pletele cârlionţate, privirea semeaţă şi statura impozantă le-au stârnit mânia, neutralizând neuronul obosit al celor care aşteptau în zadar un pretext de bătaie. Bestiile hămesite de sânge, cu ţigara în colţul gurii şi faţa schimonosită de mânie au anihilat un protest paşnic care i-a agasat din start. Femei plimbându-şi odraslele prin Piaţa Victoriei într-un week-end însorit priveau oripilate imaginea care probabil le va îndemna să-şi ţină urmaşii departe de stadioane, locurile ideale pentru abuzuri. Au fost destule victime colaterale, dar jandarmii erau supraexcitaţi de sânge, mai ales că suporterii sunt o categorie care nu acceptă senină şi inocentă abuzurile, dovadă fiind participarea lor în masă la protestele sociale recente. Vlad Neagoe, tânărul crescut într-o familie care venerază Ştiinţa, şi-a primit adevăratul botez de suporter. Paradoxal, într-o perioadă în care pasiunea sa a devenit una virtuală şi în care a ieşit în stradă tocmai pentru a-şi revendica dreptul de a simţi. Suporteri şi cetăţeni, laolaltă au fost sechestraţi doar pentru că îndrăzniseră să-şi strige nemulţumirea într-un stat poliţienesc, iar uneltele sistemului calcă pe cadavre pentru a „restabili ordinea” în stilul pe care-l regăsim doar înainte de ’89. E evident că jandarmilor li s-a transmis să nu dea prilejul manifestării pro-Universitatea să se transforme într-una de protest general, iar aceştia nu aveau capacitatea de a discerne acest eventual moment, aşa că au acţionat discreţionar, barbar, transformând un miting izvorât din pasiune într-un adevărat masacru. Tot ei au oferit şi rezultatele „izbândei”: amenzi de peste 20.000 de lei şi o grămadă de reţineri abuzive. Şi-au făcut norma, bravii de ei. Fiţi mândri, jandarmilor ce sunteţi! ACAB oare?
