Începe reforma administrativă!? Stop sifonării banului public în administraţia publică

0
45

La cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România premierul Cioloş a abordat, în discursul său, trei probleme majore ale administraţiei publice locale, plus o serie de posibile soluţii, cu mai multe variante. Fragmentarea administraţiei publice locale, coordonarea diferitelor programe şi lipsa de resurse financiare suficiente sunt cele trei aspecte despre care a vorbit acesta. Cum 2016 este un an electoral, nu ne facem iluzii că cineva se poate ocupa serios de reaşezarea administrativ-teritorială a ţării. Până atunci, comune cu câteva sute de locuitori vor primi, pe mai departe, bani pentru a susţine un aparat birocratic inutil, mai ales că, în tentative lor de accesare a fondurilor nu au nicio şansă de a trece de faza analizei cererilor.

„Soluţiile pe care le vom propune trebuie foarte bine fundamentate, cu diferite alternative, care să fie discutate public în mod serios şi responsabil, dincolo de interese electorale sau interese pe termen scurt, şi trebuie să fie bazate pe informaţii corecte şi detaliate”, a declarat premierul Dacian Cioloş la cea de a XIX-a sesiune a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Probleme majore ce trebuie abordate: fragmentarea administraţiei publice locale, în special în mediul rural, dar şi la nivel regional; probleme serioase de coordonare şi integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanţate din fonduri naţionale sau europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional, naţional; problema resurselor financiare pe care le are la dispoziţie administraţia publică locală: venituri proprii reduse – multe autorităţi locale se bazează, aproape exclusive, pe diferitele tipuri de transferuri.

Comunele sub 3.000 de locuitori sunt propuse desfiinţării

Soluţiile pot fi gândite pe termen mai scurt sau pe termen mediu şi într-o anumită evoluţie. Şi, ca posibile variante sunt următoarele: perfecţionarea asocierilor inter-comunale, pe modelul GAL-urilor de astăzi, prin introducerea unor forme asociative de drept public – care să poată fi instituţii publice şi ordonatori de credite; fuziunea voluntară a unităţilor administrativ teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanţa faţă de centrul noii comune), de suprafaţă, populaţie, nivel de dezvoltare economică.

Aceste fuziuni voluntare pot, apoi, deveni definitive şi pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiţii sau alocări de transferuri de la bugetul central. În ultima fază, pe baza practicii şi experienţei obţinute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entităţi ce furnizează servicii publice la mai puţin de 3000/5000 de locuitori.

Transferul de bani de la centru nu va mai creşte valoric

Pentru lipsa de coordonare soluţie propusă este mai buna integrare a programelor de investiţii cu finanţare europeană şi a celor cu finanţare naţională. O altă variantă ar fi suplimentarea cu fonduri naţionale a bugetelor programelor operaţionale cu fonduri europene. Pentru resursele financiare ale autorităţilor locale, premierul are o poziţie tranşantă. “Trebuie să spunem deschis că, în următori 2 ani, (2016-2017) nu există perspectiva unor creşteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central sau al transferului a noi surse de venit (din actualul nomenclator de taxe şi impozite).

Bani irosiţi pe proiecte inutile

Principalele soluţii pentru a creşte sursele de venituri ale autorităţilor locale ar putea fi: preocuparea pentru atragerea de investiţii directe în comunităţile locale, pe cât posibil investiţii productive, crearea de noi locuri de muncă şi, implicit, surse suplimentare la bugetele locale; îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor locale, eliminarea evaziunii fiscale la nivel local; re-gândirea sistemului de impozite şi taxe locale, mai ales a impozitului pe proprietate – “poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a imobilelor şi nu pe baza amplasării lor”, a menţionat premierul. Cea mai  importantă sursă rămâne, însă, modul în care sunt cheltuite actualele bugete – creşterea eficienţei în utilizarea fondurilor publice mai are încă o marjă importantă de îmbunătăţire. De prea multe ori banii se risipesc pe proiecte, ce nu reprezintă priorităţile adevărate ale comunităţilor noastre sau preţurile pe care le plătim pentru anumite bunuri sau servicii sunt mult exagerate.

Mergeţi la şcoală şi vă dăm un tichet de 50 de lei!

“Nădăjduiesc însă, ca Pachetul anti-sărăcie şi de incluziune socială pe care tocmai l-am lansat să trezească atenţia dumneavoastră, întrucât rolul pe care îl puteţi juca pentru utilizarea multora dintre cele 47 de măsuri este determinant pentru potenţialii beneficiari. Din acest pachet, deja urmărim modul în care se organizează dosarele sociale şi distribuţia tichetelor sociale pentru grădiniţe. Este important ca dumneavoastră să mobilizaţi resurse pentru a beneficia de această oportunitate. A duce copiii nevoiaşi la grădiniţă este o garanţie că apoi vor rămâne în şcoală şi veţi avea tineri bine educaţi” a precizat Cioloş. Dacă am ajuns să ne trimitem copiii la şcoală, doar pentru a primi tichetul de 50 de lei este clar că România e pe drumul cel bun!

Banii către primării, trimişi pe criterii politice

Problema resurselor financiare pe care le are la dispoziţie administraţia publică locală este legată de veniturile proprii reduse – multe autorităţi locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri. Aceste transferuri sunt alocate de multe ori ne-transparent, după preferinţe politice sau alte criterii decât nevoia reală, nivelul de dezvoltare economică sau calitatea proiectelor depuse. De asemenea, există riscul foarte serios ca multe din obiectivele realizate cu bani europeni să se degradeze sau să nu producă serviciile pentru care au fost realizate din lipsa resurselor pentru cheltuielile de operare şi întreţinere. “Aici riscăm nu doar să rambursam UE acele fonduri, dar şi să pierdem oportunităţi de dezvoltare reală, nu este vorba doar de a absorbi pe hârtie nişte bani” a punctat premierul.

GAL-urile, şansa de revigorare

În perioada de programare 2014-2020, se urmăreşte acoperirea de către Grupurile de Acţiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune şi oraşe mici cu o populaţie de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 “Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” şi 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât şi pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluţia concretă, transformarea în realitate a potenţialului pe care comunităţile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea şi/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER şi dezvoltarea economică, socială şi culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoştinţe şi implementarea iniţiativelor inovative.

Se recomandă fuziunea dintre comune

Este recomandată de către actualul guvern perfecţionarea asocierile inter-comunale, pe modelul GAL-urilor de astăzi, prin introducerea unor forme asociative de drept public – care să poată fi instituţii publice şi ordonatori de credite. Astfel va fi mult uşurat managementul acestor asocieri, furnizarea serviciilor publice va deveni mai eficientă, cadrul instituţional va fi mai stabil şi mai clar. În al doilea rând, s-ar putea face fuziunea voluntară a unităţilor administrativ teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanţa faţă de centrul noii comune), de suprafaţă, populaţie, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive şi pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiţii sau alocări de transferuri de la bugetul central.

Greu de crezut că, în acest an, unul electoral, va avea cineva ideea de a desfiinţa comune şi sate. Cert este că, actuala structură administrativ-teritorială este perimată, nu mai ţine seama de realităţi, este inutilă şi consumă fonduri publice impresionante.