În urmă cu o săptămână, cei 300 de angajaţi ai fabricii de confecţii Modexim din Craiova au fost concediaţi. La finalul celor 30 de zile de preaviz, dacă nu se vor găsi alte soluţii, sindicatul şi angajatorul privind cu disperare către Guvernul României, fabrica se va închide definitiv. Concedierea colectivă a apărut ca urmare a faptului că fabrica nu mai are comenzi. Afirmaţia este susţinută atât de Marin Florian, preşedintele Federația Sindicatelor Libere din România şi vicepreşedinte BNS, cât şi de directorul general al companiei, ing Iuliana Dănişor. Problemele legate de lipsa de comenzi şi de piaţa de desfacere a producţiei de confecţii de la Craiova nu sunt de ieri, de azi. Modexim are o istorie îndelungată pe piaţa de profil din Craiova, în 2018, cifra de afaceri a companiei a fost de 16,8 milioane de lei, iar profitul a fost de peste 66.000 de lei. 
Sectorul confecții textile reprezintă unul dintre sectoarele importante pentru economia României, importanța acestuia derivând din influența acestuia asupra ocupării, potențialului de export dar și din contribuția în realizarea PIB-ului. Lohnul a constituit, o perioadă îndelungată, o opțiune economică pentru sectorul confecții – textile, opțiune care a fost susținută în principal de salariații din sector, bine calificați și competitivi în ceea ce privește costul. Migrația, piața comună, creșterea semnificativă a competiției pe fondul extinderii retailului și a magazinelor on-line au pus presiune semnificativă pe modalitatea de organizare și desfășurare a producției în sectorul confecții textile, astfel că modelul de organizare de tip lohn și-a atins limitele.
Exporturile de îmbrăcăminte, 208,6 milioane euro
De anul trecut, Federația Sindicatelor Libere din România, prin vocea preşedintelui Marin Florian, a tras un semnal de alarmă asupra situaţiei din acest domeniu. Numărul de salariați implicați în producția de îmbrăcăminte s-a aflat într-o scădere permanentă în ultimele 12 luni, astfel că în iulie 2018 la nivelul producției de îmbrăcăminte se regăseau 113,6 mii salariați, în decembrie 2018 numai 108,3 mii salariați iar în iulie 2019 mai erau 105 mii salariați. „Scăderea numărului de salariați s-a realizat într-un context în care cererea se află într-o continuă evoluție pozitivă pe fondul creșterii consumului. Exporturile de îmbrăcăminte au avut, în iunie 2019, o valoare de 208,6 milioane euro reprezentând o parte însemnată din producția exportată de România, aceasta fiind cu 11,1% mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, în perioada ianuarie – iunie 2019 exporturile de îmbrăcăminte au avut o valoare de 1.233,2 milioane euro cu 4,1% mai mici decât aceiași perioadă a anului trecut. În acest moment sectorul textile se regăsește într-o situație dificilă pe fondul unei disponibilități interne de materii prime reduse, unui acces dificil la surse de finanțare, unui acces dificil la surse de energie ieftină și unui deficit de forță de muncă major în contextul unei cereri ascendente”, se precizează în analiza respectivă.
„Orice oscilație a cheltuielilor cu forța de muncă generează un impact semnificativ”
Poate una dintre cele mai dificile provocări de gestionat este cea referitoare la forța de muncă. Nivelul salarial scăzut dar și structura fluxului de producție face extrem de dificilă stabilizarea forței de muncă, mai ales în condițiile unei presiuni din ce în ce mai mari din partea altor sectoare aflate în deficit de forță de muncă, în special sectorul auto. „Producția de îmbrăcăminte oferă cele mai mici salarii de la nivelul industriei prelucrătoare, salariul mediu net la nivelul lunii iulie 2019 fiind de 1.823 Ron acesta reprezentând 67% din salariu mediu net de la nivelul industriei prelucrătoare și 65% din cel aferent industriei românești. Salariul mediu net din producția de îmbrăcăminte a fost, la nivelul lunii iulie 2019 cu 1.433 Ron mai mic decât cel oferit la nivelul producției de mașini, sectorul auto fiind principalul destinatar al migrației interne de forță de muncă dinspre producția de îmbrăcăminte. Menționăm că structura de cost general utilizată la nivelul sectorului implică o pondere cu forța de muncă în costul total al produsului care depășește 50%, ajungând până la 85% în anumite situații. În acest context orice oscilație a cheltuielilor cu forța de muncă generează un impact semnificativ la nivelul afacerii și implicit la nivelul prețului final”, a mai precizat Marin Florian, vicepreşedintele BNS în analiza de anul trecut, actuală şi astăzi.
Impactul strategiei…insignifiant
Importanța sectorului textile este recunoscută de Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 – 2020, însă impactul strategiei a fost unul insignifiant deoarece în ciuda tradiției însemnate și a forței de muncă calificate de care economia românească dispune, numărul salariaților și performanțele sectorului au continuat să scadă. Tot în analiza făcută de Federația Sindicatelor Libere din România se mai spune că în cadrul Raportului pentru evoluția concurenței în sectoare cheie în anul 2018, raport realizat de Consiliul Concurenței, se evidențiază că retailul articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat cea mai mare valoare în ceea ce privește creșterea concurenței, concomitent cu un progres semnificativ față de anul trecut. „Cea mai mare presiune concurențială la nivelul economiei, o putem întâlni la nivelul comercializării produselor de îmbrăcăminte și încălțăminte (Consiliul Concurenței, 2019). O presiune concurențială semnificativă pe comercializarea produselor de îmbrăcăminte generează în lanț o presiune semnificativă pe costurile de producție și pe marjele de profit. Producția de îmbrăcăminte beneficiază de una dintre cele mai mici marje de profit din economie, aceasta fiind de numai 3%. Cu toate acestea, potențialul sectorului este unul enorm, acesta fiind justificat în principal de progresul tehnologic și de inovațiile din domeniu. Interacțiunea sectorului cu progresul tehnologic nu vizează numai modalitatea de vânzare sau digitalizarea”. Aceasta face referire la materiale textile avansate sau textilele inteligente, creșterea pentru aceste tipuri de produse fiind de 30% anual. Piața globală a textilelor și a materialelor avansate va ajunge la valoarea de 5.369 milioane până în anul 2022, cererea provenind în mod special din sectorul militar sau sportiv.
„Intervenția statului devine una firească și necesară”
Lohnul a creat o bază de producție semnificativă pentru economia României, parte din aceste companii adaptându-se la situația pieței. Cu toate acestea, în contextul unei presiuni majore pe costurile de producție, implicit pe costurile cu forța de muncă, a unei presiuni concurențiale mari și a unor marje de profit extrem de mici, intervenția statului devine una firească și necesară pentru a valorifica oportunitățile oferite de sectorul confecții textile. „Având în vedere cele deja menționate se poate aprecia cu ușurință că drumul spre reorientarea structurală a producției dinspre unul de lohn înspre unul care vizează produse complexe și materiale avansate presupune o forță de muncă stabilă care trebuie susținută și valorificată etic, într-un cadru investițional coerent și adaptat la specificitatea globală a pieței. Creșterea complexității produselor nu se poate realiza decât prin încurajarea designului de produs și prin creșterea complexității produselor realizate la nivelul sectorului, toate acestea putându-se realiza prin măsuri pe termen scurt și mediu, respectiv politici publice adecvate”, se mai spune în analiza menţionată mai sus.
„Am ajuns să nu mai putem acoperi costurile”
Societatea a fost divizată pe societăţi mai mici, a urmat privatizarea şi greutăţile inerente. S-a trecut la partea de investiţii, mai ales în noi tehnologii, adică, utilaje pentru o productivitate mai mare (Gerber, Lectra, Plotter, Madeira, Tajima) diminuându-se veniturile cu cheltuielile pentru maşinile performante cumpărate din Germania, rezultând un profit brut mai mic. Tot din Germania s-au adus maşini de creare automată a tiparelor: Plottere conectate la calculatoare specializate. Partenerul extern trimite prin Internet modelele dorite care sunt transpuse pe hârtie conform încadrărilor optime pe mărimi, astfel că se elimina şi pierderile de materie primă, se creează o bazăde modele diversificată şi se elimină munca şabloanelor. „Acum, din păcate, am ajuns să nu mai putem acoperi costurile”, asta spune managerul Modexim Craiova, ing. Iuliana Dănişor, contactă telefonic de cotidianul regional Cuvântul Libertăţii. „Avem datoriile la stat neplătite, mai avem bani doar pentru salariile angajaţilor. Salariul minim pe economie a tot crescut în ultimii ani, preţurile de la clientul extern au crescut puţin de tot după nişte negocieri, iar clientul în această perioadă şi-a căutat alternative. Există o ofertă generoasă pe piaţa forţei de muncă din Albania, Asia etc, unde costurile sunt mai mici. Aşadar, în condiţiile acestea nu mai putem să mergem mai departe. Avem de recuperat bani de la sănătate, din 2018, bani cu care ne-am achita alte datorii. Şi ni se spune că nu sunt fonduri…Noi ca patronat am făcut mult, noi suntem extrem de ataşaţi de angajaţi, de fabrică, dar suntem la capăt de drum. Guvernul este singurul în măsură care să mai salveze ceva din industria asta. Industria asta care a ţinut ani la rând PIB-ul României. Faptul că nu s-a luat nicio măsură să ajute niciun angajator, economia privată în general, s-a ajuns aici. Eu ştiu că salariul minim nu poate să acopere nevoile unei om, a unei familii, dar statul trebuie să vină să mai atenueze, să mai compenseze aceste creşteri, adică, să reducă ceva, în partea cealaltă. Eu cotizez lunar cu bani la stat, iar în Dolj, confecţiile au fost dintotdeauna cel mai important contribuabil. Noi ne-am menţinut pe piaţă prin calitate şi profesionalism, am produs doar pentru brand-uri bune, de renume. Acum închidem, dar asta după 30 de ani de capitalism. Noi solicităm tot timpul măsuri, dar nu prea le vedem. Eu ştiu că nu poţi să-l faci praf chiar pe ăla care-ţi generează venituri….”, a explicat Iuliana Dănişor, director Modexim.
Marin Florian: angajatorul are posibilitatea de a sista procesul de concediere colectivă
La rândul său, preşedintele Federației Sindicatelor Libere din România, Marian Florian a spus că angajatorul are posibilitatea de a sista procesul de concediere colectivă, în situaţia în care se aduc comenzi. “Eu am făcut adrese pe la toate ministerele. Chiar mâine ( n.r azi) mă voi întâlni cu ministrul Economiei şi voi aborda subiectul acesta, al concedierii colective de la Modexim Craiova. Problema nu este numai în fabrica asta, problema vizează tot sectorul. Fără o implicare a statului, sectorul moare. Noi am propus o serie de măsuri. Totodată, am avut discuții şi cu acționarul, care speră să găsescă comenzi pentru a sista procedura de concediere colectivă, dacă nu, în 30 de zile se închide. În România se lucrează pentru branduri celebre din afară. Costurile cu forța de muncă au crescut, preţul la energie a crescut, adică, structura de cost pe produsul finit a avut de suferit, 70 la sută din costurile de producție reprezintă salariile și asta afectează competivitatea companiei. Situaţia companiei este una dificilă şi nu trebuie să uităm de migraţia forţei de muncă. Eu ca sindicat vreau să am o abordare echilibrată. Au fost şi situaţii unde salariaţii nu au fost trataţi aşa cum trebuie, dar vina e undeva la mijloc. Situaţii similare mai întâlnim în zona Brăilei, în zona Moldovei. Ideea este că structura de producţie în domeniul ăsta depinde foarte mult de extern. Dependenţa de un furnizor extern este foarte mare. Acum se încearcă o renegociere a contractelor trecute, dar dacă producătorii nu accepta, se duc în Turcia, Asia, Africa, este un domeniu extrem de competitiv, a crescut competiția cu 3 la sută, este cea mai mare creștere la nivelul pieții și coroborat cu cererea online, pentru că au apărut foarte multe magazine online, nu mai găsim lucrători, toate acestea au condus fabrica într-un impas greu de ieșit”, a precizat Marin Florian, vicepreședinte al Blocul Național Sindical.
Măsurile solicitate de Federația Sindicatelor Libere din România, care ar contribui la consolidarea sectorului confecții textile în România:
Subvenționarea costurilor cu salariații implicați în design de produs sau inovare de produs, subvenția vizând o pondere de 75% din cheltuielile salariale aferente acestor persoane pentru o perioadă de 18 luni. Subvenția poate fi acordată atât din fonduri naționale cât și fonduri europene;
Instituirea unei scheme de garantare pentru companiile din sectorul confecții textile în vederea facilitării accesului la finanțare dedicată designului sau inovării de produs;
Lansarea unor scheme de ajutor de stat, finanțate din surse nerambursabile naționale sau europene, dedicate în mod exclusiv sectorului confecții textile, scheme care să finanțeze în special comercializarea producției realizate către consumatorul final, designul respectiv inovarea de produs, producția de materiale avansate și textile inteligente;
Reducerea la 0 a impozitului pe venit, în valoare de 10%, plătit de salariații din sectorul confecții textile, cu obligativitatea transferării reducerii aplicate, în același procent, către salariul net. Măsura ar contribui la creșterea salariilor nete pentru salariații din sector cu 10%, la stabilizarea forței de muncă la nivelul sectorului respectiv la reducerea migrației către alte sectoare economice;
Posibilitatea aplicării amortizării accelerate în cazul investițiilor în inovare, design de produs sau realizarea de magazine de desfacere și retail; 6. Sprijinirea exportului de produse de îmbrăcăminte către consumatorul final prin subvenționarea participării la târgurile de specialitate, a cheltuielilor cu extinderea rețelei de retail și distribuție în alte state.
