Sunt doar câţiva kilometri de Craiova, o comunitate rurală, scriptic vorbind, dar care oferă condiţii de mediu urban, demne de secolul XXI. Tot ce ţine de confortul zilelor noastre este prezent la Cârcea, pentru că la ea ne referim: apă, canalizare, alimentare cu gaze, atrageri de investitori economici, asfalt etc. Prin efort bugetar propriu, administraţia publică locală a finalizat, în 2015, două proiecte de anvergură, care i-ar face invidioşi şi pe reprezentanţii unor oraşe şi municipii. Practic, la Cârcea, se trăieşte modern, istoria are locul ei, iar transformările au venit în acelaşi timp cu desprinderea de Coşoveni, când primarul, de atunci şi de acum, a pus în practică proiectele de dezvoltare.
Peste 400 de ani de atestare documentară
Despre Cârcea se poate vorbi din vremuri vechi, iar actele stau dovadă în acest sens. Pe 9 iunie 1582, Domnitorul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, atesta documentar, pentru prima dată, localitatea, sub numele de Crăcioaia, când „întărea lui Dumitru ban şi lui Stănilă postelnic, o funie întreagă în Crăcioaia, pentru că a cumpărat-o de la Ivan, pentru 1.000 aspri turceşti (conform monografiei comunei, editată în 2011, sub denumirea „Din istoria multimilenară a satelor Cârcea şi Preajba” – n.r.)”. În 1831, conform aceluiaşi volum amintit, în 1831 satul este înregistrat în catagrafia obştească a Ţării Româneşti, ca „moşie megieşească stăpânită de-a valma pe cinci moşii: popa Dumitru sin Obicel (nedocumentată clar, „sin ” însemnând „fiu”, după grafia şi vorbirea acelor ani), Dumitraşcu sin Dumitru Chintel (Chintescu), Stanciu Gioculescu, Dumitru Gioculescu şi Diaconu Ion Gioculescu”. Anii au trecut, istoria şi-a urmat cursul, Cârcea s-ia pierdut statutul de comună şi a intrat, ca sat, în componenţa comunei Coşoveni. Au fost ani grei, s-a trecut prin mai multe regimuri politice şi, în 2004, şi-a recăpătat statutul de unitate administrativă independentă, prin desprinderea de Coşoveni. A fost începutul transformărilor…
„Ne mândrim cu ceea ce am realizat”
Primul primar al comunei, în epoca modernă, a fost, este şi în prezent, ing. Valerică Pupăză, care, la momentul reînfiinţării comunei, era viceprimar la Coşoveni, avea deja experienţă în domeniu, şi este unul dintre autorii Monografiei. „A fost un început şi, ca oricare astfel de moment, a fost unul destul de dificil. Din primele zile, am gândit proiecte de dezvoltare a comunei. Am introdus, în 2005, sistemul centralizat de alimentare cu gaze, iar, în prezent, de la noi au tras conducte şi comunele limitrofe. Introducerea apei potabile, canalizării, asfaltarea străzilor, Internet-ul au fost, din primele momente, priorităţi ale noastre şi, acum, putem spune că suntem în grafic şi ne mândrim cu ceea ce am realizat”, a precizat Valerică Pupăză.
Un sediu cultural-sportiv de invidiat
Rezultatele se văd cu ochiul liber. Dacă în anii precedenţi s-a finalizat noua clădire a Primăriei, construirea unui sediu pentru dispensarul uman, în 2015 s-au realizat două proiecte de anvergură, ambele prin efortul bugetar propriu. „Cel mai important proiect a fost canalizarea a peste 13 km din localitate şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare şi am intrat în execuţie pe aceleaşi coordonate şi cu cartierul din zona „Ford”, în septembrie 2016 fiind termenul-limită de finalizare. De asemenea, o altă lucrare cu care ne mândrim este ridicarea Centrului Cultural Sportiv, tot din fonduri proprii. Cred că rivalizăm cu oraşe sau municipii din ţară la ceea ce oferim cetăţenilor şi credeţi-mă că nu sunt laude fără acoperire”, a mai spus primarul de la Cârcea. Şi are dreptate: un stadion care rivalizează cu cele ale unor echipe care evoluează în eşaloane superioare (echipa din comună activând în Divizia D – n.r.), un teren cu gazon sintetic, un Centru Cultural cu o sală de spectacole de 250 de locuri, prevăzută cu cabine pentru profesioniştii scenei, o sală de conferinţe, un spaţiu cu patru piste pentru practicarea bowling-ului, cu dotările tehnice şi echipamentele necesare, mese de biliard, sală de fitness, o încăpere imensă care poate fi oricând transformată în discotecă, supraveghere video etc., în aprilie fiind prevăzută darea oficială în folosinţă.
Dezvoltare în ritm accelerat
În acest an, investiţiile vor continua la Cârcea. În septembrie vor începe, prin accesarea unor fonduri europene în valoare de 3,5 milioane de euro, lucrările de introducere a alimentării cu apă şi a canalizării în zonele care, până în prezent, nu au fost acoperite. De asemenea, se va demara, în scurt timp, asfaltarea străzilor unde sunt introduse toate utilităţile. Comuna s-a extins foarte mult în ultimii ani, are o populaţie de peste 3.400 de locuitori, cu o suprafaţă de mai bine de 3.300 ha, din care 1.800 intravilan. Sunt în jur de 250 de societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în localitate, care au creat locuri de muncă, se solicită anual circa 300 de autorizaţii de construire, cu tot ceea ce presupune aceasta, astfel încât se poate vorbi despre un ritm de dezvoltare accentuat. „În doi ani, toate străzile din comună vor avea toate utilităţile necesare – gaze, apă, canalizare, curent electric, asfalt. Aici, vor fi create condiţii de oraş”, a mai spus Valerică Pupăză.
