Cancelarul german conservator Angela Merkel a ajuns la un acord, ieri, pentru formarea unei „mari coaliţii” cu Partidul Social Democrat (SPD), la două luni după alegerile legislative, în care CDU/CSU nu a realizat majoritatea absolută. Acest acord între conservatori (CDU/CSU) şi SPD urmează însă a fi supus unui referendum, la începutul lunii decembrie, în faţa militanţilor social-democraţi. Dacă aceştia dau undă verde, Angela Merkel va apărea, la 17 decembrie, în faţa Bundestagului, în fruntea unui guvern de „mare coaliţie”, pentru un al treilea mandat de patru ani. „Acest pachet (de măsuri) pe care-l vom prezenta militanţilor noştri şi la care noi ne aşteptăm să spună da a fost îndelung elaborat”, a declarat secretarul general al SPD, Andrea Nahles, în faţa jurnaliştilor, la încheierea negocierilor. Angela Merkel a făcut mai multe concesii pentru a învinge reticenţele militanţilor SPD în a se alia cu un partid de dreapta. Andrea Nahles a informat că s-a obţinut un salariu minim în Germania de 8,50 euro pe oră începând din 2015. Potrivit unor surse, acesta nu se va aplica în toate ramurile până în 2017, fiindcă au mai rămas numeroase detalii de clarificat. Salariul minim va fi o premieră în Germania. Şi acesta ar trebui să îmbunătăţească puterea de cumpărare a milioane de angajaţi. Potrivit Institutului economic DIW, 5,6 milioane de persoane, din care 17% salariaţi germani, câştigă actualmente mai puţin de 8,50 euro pe oră. Aceste creşteri salariale sunt în conformitate cu solicitările OCDE, FMI şi Comisiei Europene de a stimula consumul şi investiţiile în Germania. După mai bine de o lună de negocieri şi o şedinţă de 17 ore, finalizată ieri de dimineaţă, social-democraţii se pot lăuda că au obţinut îmbunătăţirea salariilor mici şi posibilitatea pensionării la 63 de ani în loc de 67 pentru angajaţii care au cotizat 45 de ani. Setul de măsuri sociale şi investiţii prevăzut în proiectul „marii coaliţii” se ridică la 23 de miliarde de euro, finanţare fără creşterea fiscalităţii. „Rezultatul obţinut este bun pentru ţara noastră şi poartă amprenta creştin-democraţilor”, a declarat Hermann Grohe, secretar general al CDU, care a salutat faptul că s-a respins creşterea taxelor dorită de SPD. La rândul său, Partidul Social Democrat a reuşit validarea uneia din solicitările sale majore: posibilitatea acordării unei duble naţionalităţi copiilor străini născuţi în Germania. SPD şi CDU/CSU s-au pus, de asemenea, de acord asupra unei taxe de drum pentru finanţarea autostrăzilor. Angela Merkel a mai condus un guvern de „mare coaliţie” în timpul primului său mandat (2005-2009). Liderii conservatori şi social-democraţi au renunţat la anunţarea componenţei viitorului guvern, în aşteptarea deznodământului referendumului intern al SPD. Partidul urmează să-i consulte pe cei 470.000 de membri între 6 şi 12 decembrie şi să facă public rezultatul până pe 15 decembrie, respectiv cu două zile înainte de data anunţată pentru realegerea lui Merkel în postul de cancelar. Este adevărat că prima experienţă de guvernare a social-democraţilor alături de conservatori nu le-a fost favorabilă la alegerile care au urmat. S-a vorbit chiar de un traumatism în amintirea reformelor statului providenţial lansate de Gerhard Schroder, care iniţiase destule măsuri sociale.
