„Satul românesc s-a mutat în inima Băniei!” remarca, ieri, unul dintre participanţii la Târgul Meşterilor Populari. Pe bună dreptate, căci o varietate de modele, exprimări şi simboluri ale culturii tradiţionale româneşti, cu pecetea a peste 100 de artizani din 30 de judeţe ale ţării, se regăsesc în Piaţa „Mihai Viteazul”. De la mult căutata ceramică de Horezu sau de Oboga, ouă încondeiate ori decorate cu sute de mărgele multicolore aduse din Bucovina, linguroaie şi alte atâtea obiecte cioplite din lemn, cojoace şi ciorapi împletiţi din lână, numai buni de trecut iarna, la miere, felurite dulceţuri, ciocolată de casă şi bunătăţile cu care sibienii te îmbie la standul lor – salam de vânat, pastramă de cerb, caş afumat, brânză în burduf şi câte şi mai câte asemenea –, toate se găsesc la vânzare aici, la preţuri negociabile. De nu vreţi să târguiţi, puteţi doar admira, zilele acestea, arta şi meşteşugul participanţilor ori vă puteţi bucura de spectacolul ansamblurilor folclorice şi rapsozilor populari din Dolj. Târgul Meşterilor Populari rămâne deschis până duminică după-amiaza.
Cea de-a 40-a ediţie a Târgul Meşterilor Populari s-a deschis, ieri, sub soarele tomnatic, de sfârşit de Brumărel, şi în prezenţa reprezentanţilor organizatorilor: Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul Olteniei – Secţia de Etnografie, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, Consiliul Local şi Primăria Craiova. „Bine aţi venit la o nouă ediţie a acestei manifestări care este deja tradiţională în municipiul nostru! Aş putea spune, cea mai importantă manifestare a Muzeului Olteniei”, s-a adresat invitaţilor Florin Ridiche, managerul instituţiei.
„Pe an ce trece, din ce în ce mai puţini meşteri mai respectă tradiţia…”
La începuturile evenimentului s-a referit Amelia Etegan, manager al CJCPCT Dolj, amintind că ele au fost 1969, când creaţia meşterilor o însoţea pe cea folclorică, din cadrul Festivalului „Maria Tănase”. Din anul 1974, Târgul a început să se desfăşoare în formatul pe care îl cunoaştem astăzi. „Să dea bunul Dumnezeu ca Târgul Meşterilor Populari de la Craiova să dăinuie în continuare şi să rămână aşa cum antecesorii noştri, prof. Ştefan Enache şi prof. dr. Ion Bălosu, l-au organizat atâţia ani. Vă doresc şedere plăcută şi vânzare cât mai bună!”, le-a spus meşterilor Irinel Cănureci, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei.
Efortul organizatorilor de a da continuitate acestui eveniment şi a păstra tradiţia este însă, de la an la an, tot mai mare, a mărturisit, ieri, Florin Ridiche: „Încercăm să facem faţă, într-o epocă a globalizării şi a circulaţiei informaţiei pe internet într-un ritm ameţitor… Încercăm să îi identificăm şi să îi determinăm pe meşterii noştri să păstreze în continuare această tradiţie populară. Nu ascund faptul că, pe an ce trece, din ce în ce mai puţini meşteri mai respectă tradiţia. Dar totuşi, iată, păstrăm vie această manifestare”.
Spectacolul formelor, culorilor şi simbolurilor, completat de cel folcloric
Meşteşug, talent, valoare şi expresivitate înseamnă şi această a 40-a ediţie a Târgului, deschisă în perioada 27-29 octombrie. Craiovenii găsesc aici, spre vânzare, felurite obiecte cu valoare estetică sau funcţională, precum şi produse alimentare tradiţionale. Nelipsite sunt ceramica de Oboga adusă de Ion Turcitu, cea de Horezu având reprezentat mândrul cocoş şi cea recunoscută de Vădastra, costumele populare atât de frumos lucrate de Veronica Eşanu din Coşeşti, judeţul Argeş, ori cele aduse de Gheorghe Ciuncanu din Tismana, judeţul Gorj. Tot din Coşeşti a venit la Craiova meşterul popular dogar Daniel Nicolescu. Mai găsiţi în Târg ţesăturile viu colorate ale Mariei Neamţu din Măldărăştii de Jos, judeţul Vâlcea, articole de pielărie (genţi, portofele, brăţări, ploşti) lucrate la Sf. Gheorghe, aranjamente florale din pănuşe aduse din Mureş, icoane pictate pe lemn de Pompiliu Ciolacu, ouă încondeiate în Bucovina, blănuri ş.a.
Încă din prima zi a Târgului, mare căutare au avut bunătăţile tradiţionale de la Sibiu – de la salam de vânat, pastramă de cerb, cârnaţi de porc, cotlet cu condimente ori pecie la brânză în coajă, telemea de oaie, caş afumat şi brânză în burduf. Mai mulţi producători îi dedulcesc pe craioveni cu nuga, ciocolată de casă, alviţă, turtă dulce, halva, susan, caramel şi jeleuri. De asemenea, găsiţi la standuri felurite dulceţuri, miere şi produse apicole. Spectacolul formelor, culorilor şi simbolurilor este completat de cel folcloric. Pe scena amplasată în Piaţa „Mihai Viteazul” urcă astăzi Ansamblul Folcloric „Trandafirul” al Casei de Cultură şi Clubului Copiilor Dăbuleni, Ansamblul Folcloric „Muguraşul” din satul Leşile, comuna Şimnic, rapsodul popular Viorel Rădoi, iar mâine, 29 octombrie – Ansamblul Folcloric „Altiţa” al Căminului Cultural Maglavit, Ansamblul Folcloric „Hora Desnăţuiului” al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din Bârca, rapsodul popular Valentina Simion.
Trofeul Târgului valorează 3.000 lei, iar Premiul „Cetatea Băniei” – 1.000 lei
Ca în fiecare an, meritele deosebite ale meşteşugarilor în conservarea şi perpetuarea tradiţiei, calitatea şi valoarea creaţiei vor fi răsplătite cu premii. În cadrul unei festivităţi care are loc astăzi, ora 12.30, vor fi acordate premii pe două secţiuni – Adulţi şi Copii şi tineret, între care Trofeul Târgului, oferit de Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul Olteniei, în valoare de 3.000 lei, şi Premiul „Cetatea Băniei”, acordat de Primăria Municipiului Craiova, în valoare de 1.000 lei. Juriul concursului de creaţie este prezidat de dr. Florin Ridiche şi îi are ca membri pe dr. Ionuţ Dumitrescu – şef secţie Muzeul Judeţean Vâlcea, dr. Albinel Firescu – şef secţie Muzeul Judeţean Gorj, Florentina Pleniceanu – şef secţie Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Dr. Tr. Severin, Irinel Cănureci – şef secţie Muzeul Olteniei, etnologii Ştefan Enache şi Ion Bălosu, muzeografii Alina Bălan, Roxana Deca, Loredana Durău (secretar), de la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.
