Aprecierea pentru produsele tradiționale expuse spre vânzare în cadrul Târgului Meșterilor Populari nu a venit nici în acest an doar din partea craiovenilor, ci și a organizatorilor evenimentului. Sâmbătă, aceștia i-au premiat pe oaspeți pentru păstrarea și promovarea valorilor autentice, jurizarea făcându-se în baza regulamentului concursului de creație. Valoarea totală a premiilor acordate de Muzeul Olteniei s-a ridicat la 9.700 de lei, numai Trofeul valorând 3.000 de lei. S-a adăugat Premiul „Cetatea Băniei”, din partea municipalității craiovene, în sumă de 1.000 de lei.
Astfel, la a XXXVI-a ediție, Trofeul Târgului a fost obținut de Maria Neamțu, venită din localitatea vâlceană Măldărești cu țesături – carpete și covoare în fața cărora s-au oprit o mulțime de admiratori. Deloc de mirare, căci a fost nelipsită în ultimii ani de la Craiova, câștigând, pe rând, toate premiile acordate la Secțiunea Adulți.
„Târgul de Craiova este Târgul de suflet al tuturor meșterilor”, a afirmat, la festivitatea de sâmbătă, câștigătorul Premiului Cetății Băniei – Gheorghe Mateescu, apreciat pentru prelucrarea lemnului nu numai de specialiști, ci și de primarul Lia Olguța Vasilescu, după cum meșterul a mărturisit. „Aproape în fiecare an mi-a cumpărat din Târg câte un obiect, și când era deputat, apoi senator și acum, ca primar”, a afirmat acesta, mândru de distincția primită din partea municipalității.
La Secțiunea Adulți, Premiul I a ajuns la Mathe Denesz, din Corund (județul Harghita), care, emoționat, a mulțumit organizatorilor pentru invitația pe care i-au lansat-o timp de atâția ani la acest Târg. La Secțiunea Tineret, Premiul I i-a revenit meșterului iconar Florin Gheorghiu (Gorj). „Nu pot decât să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru puterea pe care mi-o dă să realizez lucrurile pe care le fac împreună cu soția și… cu ăștia mici. Mulțumesc tuturor celor care ne apreciază!”, a spus acesta, arătând spre unul dintre copiii săi pe care l-a purtat în brațe la ridicarea premiului.
Cea de-a XXXVI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari s-a desfășurat în perioada 25-27 octombrie, pe esplanada Teatrului Național din Craiova, și a fost organizată de Muzeul Olteniei – Secţia de Etnografie, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj şi în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria municipiului Craiova.
Maria Neamțu, câștigătoarea Trofeului Târgului: „Să știți că ăsta îmi mai lipsea!”
Maria Neamțu vine din localitatea vâlceană Măldărești. „Mai am o lună de zile și schimb prefixul, cu 6…”, ne spune râzând, înainte de a istorisi povestioara meșteșugului pentru care a fost premiată: țesăturile. A început în 1972, când a fost angajată în cooperația meșteșugărească. „Acolo am învățat meseria. Și mi-a plăcut. Și încă îmi place și o practic cu plăcere”, accentuează. „Am învățat de la o măicuță. La început, meseria asta în mănăstiri se practica cel mai mult. În cooperație era secție de covoare și eram angajate vreo 150 de fete. Iar măicuța era maistru acolo”, povestește Maria Neamțu.
Carpetele și covoarele sale sunt lucrate pe gherghef, nu în război, ține să precizeze. „Totul e făcut manual. Lucrez numai cu lână. Iar de vreo 3-4 ani am început să lucrez și culori naturale, dar specificul floral încă persistă. E același model, numai coloritul se schimbă”. Au de la dimensiuni mai mici, de 20×20 cm, până la 2×3 m. Cât timp îi ia să lucreze un covor mare? „Depinde de model și de pofta de lucru, că și asta contează, dar în general îmi ia cam o lună, o lună și jumătate”.
Darul și răbdarea Mariei Neamțu nu le-au „împrumutat” mulți dintre cei care îi stau în preajmă. „Am mai învățat două fetițe, dar n-au vrut să continue. Lucrez singură. Fata mea mă ajută numai la finisaj și la făcut gheme. Și mai am doi băieți care mă ajută la urzit. Dar la lucru, nu. Băieții, nici atât!”.
Marea satisfacție sunt nu numai aprecierile oamenilor și premiile la astfel de târguri, ci și faptul că, în ultimii ani, țesăturile sale se vând foarte bine, și în țară, și în afară. «Am un site de Internet, dar și de acasă vând, fiind zonă turistică la noi. E și Conacul lui Maldăr acolo, care are tot interiorul „îmbrăcat” în covoare, mai e și muzeul – Culele Măldărești, iar acolo sunt, de asemenea, covoare. Și cine vine și vizitează, le vede și vrea să cumpere. Plus că vând în târguri… Deja acum mă cunoaște mai multă lume”, ne spune. Prețurile încep de la 200 de lei pentru carpete, care au maximum un metru, și cresc până la 3.000 de lei pentru covoarele mari.
Merge des la târgurile de profil, iar la Craiova vine de vreo 15 ani. Dacă se aștepta ca la această ediție să câștige Trofeul? „Într-un fel, da… Pentru că am luat aici și Premiul al III-lea, și al II-lea, și I…”, spune. Și atunci înțeleg de ce, la primirea premiului, în cadrul festivității de sâmbătă, Maria Neamțu a spus, zâmbind, emoționată: „Să știți că ăsta îmi mai lipsea!”.
Gheorghe Mateescu – Premiul „Cetatea Băniei”: „Târgul de la Craiova este unul de suflet pentru mine…”
Gheorghe Mateescu face parte dintr-o familie de meșteri populari din Curtea de Argeș care și-a dedicat o parte din viață practicării, promovării și transmiterii artei tradiționale. După ce nepotul său a primit, în urmă cu 5 ani, la Craiova, Premiul de debut, iar anul trecut, soția sa, Elena Mateescu, care face pictură iconografică pe sticlă și păpuși din pănușă, a luat Premiul al III-lea, Gheorghe Mateescu a fost răsplătit acum cu Premiul „Cetatea Băniei”.
„Provin dintr-o familie cu patru frați. Tatăl meu – la fel, din care trei au fost maiștri în tâmplărie, mobilă, binale și sculptură. Chiar pe unul dintre unchii mei l-am avut profesor instructor la Școala de Arte și Meserii. După naționalizare, el a fost cel care a realizat matrița monedei naționale, deci a banului românesc. Când terminam orele la școală, mergeam acasă la unchiul meu, la atelier, și acolo iarăși lucram. Treaba asta m-a ajutat foarte mult”, povestește Gheorghe Mateescu. Nu s-a îndeletnicit însă cu prelucrarea lemnului o viață întreagă. „Am făcut și muncă administrativă, și politică o perioadă, în diferite funcții… Dar m-am străduit să navighez corabia și pe ape limpezi, și prin fiorduri, în așa fel încât să nu se răstoarne niciodată… După Revoluție am prins acest gust al libertății și m-am dedicat primei iubiri, și anume meseria, care, cum se spune, e brățară de aur”.
În prezent, are un atelier în Curtea de Argeș, „unul extraordinar din punctul de vedere al dotării și al documentării”, ține să sublinieze. „Pentru că să știți că un meșter popular, în afară de pasiune, de talent, de inventivitate și perseverență, trebuie să facă o laborioasă muncă de documentare. Iar treaba asta presupune o plimbare în lumea satului românesc”, adaugă Gheorghe Mateescu. Are aici – ne mai povestește – un adevărat muzeu în aer liber, „cu unelte din gospodăria țăranului român, tradiționale, un muzeu în camera bună de la drum, în care fetele altădată își țineau zestrea și își primeau pețitorii”. „Cu pat și saltea cu paie! Dacă ne odihnim câteva ore acolo, simțim că ne-am născut a doua oară!”, mai spune meșterul.
Gheorghe şi Elena Mateescu au transformat meşteşugul într-o mică afacere, însă nu pentru bani practică această meserie, ci pentru că au vocaţie şi vor să lase în urma lor un tezaur impresionant. „Să știți că nu întotdeauna satisfacțiile materiale sunt cele dorite. Dar noi nu trăim numai din asta: avem și o pensioară bunicică, aș putea spune, copiii sunt bine aranjați, ne mai sprijină și ei…”, explică Gheorghe Mateescu. Și ar mai fi ceva, aflu de la bătrânul și înțeleptul cioplitor în lemn: „Este bine ca în partea a treia a vieții omul să aibă cele mai mari preocupări. Pentru că se spune că și moartea îl ține la distanță. Zice: pe ăsta îl mai las, că are treabă multă!».
Gheorghe Mateescu: «Vin de la Curtea de Argeș – o localitate veneratoare de scaun domnesc – și mă bucur că acest Târg al Meșterilor Populari unește cele două localități, respectiv Cetatea Basarabilor și Cetatea Banilor. Am aproape 70 de ani, îi împlinesc în toamna aceasta, și, împreună cu soția, cu nepotul, venim de vreo 17 ani la târgurile Băniei. Venim pentru că târgurile de la Craiova sunt niște târguri de suflet, de referință din punctul de vedere al calității, al complexității și al diversității. Și, de ce să nu recunoaștem, sunt o emblemă a municipiului Craiova, prin faptul că aduc cei mai redutabili meșteri din România, din toate zonele etnofolclorice. Târgul de aici reprezintă o oglindă a satului nostru românesc, în totalitatea lui. Este un Târg în care meșterii au ce învăța, putând fi considerat și o tabără de pregătire, de perfecționare a noastră».
Premiile ediției a XXXVI-a:
Premiul „Cetatea Băniei”: Gheorghe Mateescu (lemn, Argeș)
Trofeul Târgului: Maria Neamțu (țesături, Vâlcea)
Secțiunea Adulți:
Premiul I: Mathe Denesz (ceramică, Harghita)
Premiul al II-lea: Costel Popa (ceramică, Vâlcea)
Premiul al III-lea: Eva Gyorfi (țesături, Harghita)
Secțiunea Tineret:
Premiul I: Florin Gheorghiu (icoane, Gorj)
Premiul al II-lea: Dana Popa (țesături, Olt)
Premiul al III-lea: Dumitru Stan (lemn, Vâlcea)
Din juriul concursului au făcut parte:
Președinte: prof. dr. Florin Ridiche – managerul Muzeului Olteniei
Membri:
Prof. Florentina Pleniceanu – muzeograf, Muzeul Regiunii Porților de Fier
Prof. Sabin Lungoci – muzeograf, Muzeul Județean Vâlcea
Prof. dr. Ionuț Dumitrescu – șef Secție Etnografie, Muzeul Județean Vâlcea
Prof. drd. Albinel Firescu – șef Secție Etnografie, Muzeul Judțean Gorj
Prof. dr. Cornel Bălosu – șef Secție Etnografie, Muzeul Olteniei
Prof. drd. Irinel Cănureci – muzeograf, Muzeul Olteniei
Prof. Anișoara Bălan – muzeograf, Muzeul Olteniei
Prof. Marin Trușcă – muzeograf, Muzeul Olteniei
Dr. Roxana Deca – muzeograf, Muzeul Olteniei
Secretar: Bogdan Lupu – referent, Muzeul Olteniei
