În timp ce omologii săi africani s-au întâlnit la Sankt Petersburg pentru al doilea summit Rusia-Africa, la Niamey, Mohamed Bazoum, un aliat al Franţei şi Occidentului în Sahel, a fost răsturnat printr-o lovitură de stat, produsă la 27 iulie a.c.. Printre cei prezenţi, la summit-ul Rusia-Africa, se află şi vecinii şi rivalii săi, căpitanul Ibrahim Traore şi colonelul Assimi Goita, liderii unor junte maliniene şi burkinabe, ambii foarte apropiaţi de Vladimir Putin. Deşi mulţi se temeau, ultimul preşedinte civil al regiunii -toţi ceilalţi sunt militari- a fost victima unei lovituri de stat. „Dacă Mohamed Bazoum ar fi decis de la început să participe la summit-ul de la Sankt Petersburg, nu ar fi fost nicio problemă”, ar fi notat cotidianul rus Kommersant, apropiat de Kremlin, citat de Jeune Afrique. Bănuit că se află în spatele revoltei împotriva preşedintelui nigerian, comandantul gărzii prezidenţiale, gen. Tchiani Abdourafirmane, este o figură controversată în armată. A fost promovat sub preşedinţia lui Mohamadou Issoufu al cărui „credincios printre credincioşi” era, asigură bunii cunoscători ai aparatului de securitate nigerian. Când Issoufu era la palat, garda prezidenţială era răsfăţată, pentru a se proteja de orice tentativă de lovitură de stat într-o ţară care a cunoscut, de la independenţa din 1960, 4 asemenea evenimente. Avea 700 de bărbaţi echipaţi. Susţinătorii lui Bazou fac apel la mobilizarea împotriva loviturii de stat şi îl sprijină pe şeful statului reţinut de rebeli. Demonstraţii spontane ale apărătorilor democraţiei au izbucnit la Niamey, dar şi în faţa ambasadelor Nigerului din străinătate. Armata a anunţat crearea unui Consiliu Naţional pentru salvarea patriei, demiterea preşedintelui, suspendarea Constituţiei şi închiderea frontierelor. Site-ul de ştiri din Burkinabe aminteşte că Franţa făcuse din Niger o piesă centrală a noii sale strategii militare în Sahel. Uniunea africană şi Comunitatea economică a statelor Africii de vest au condamnat lovitura de stat din Niger, iar UE prin vocea şefului diplomaţiei Josep Borrell a condamnat orice încercare de a destabiliza democraţia şi de a ameninţa stabilitatea ţării. Armata a subscris deja declaraţiei puciştilor, care au acuzat Franţa, ai cărui 1.500 soldaţi se află în Niger, că a încălcat închiderea graniţelor prin aterizarea unui avion militar pe aeroportul din Niamey.
