Avem noi românii destule umbre, ca imagine europeană, din atâtea şi atâtea motive, abil întreţinute, asupra cărora nu e cazul să insistăm, dar avem şi o calitate, de care rareori se ţine seama, inegalabilă şi funciară: suntem capabili de o curată compasiune, ca nimeni alţii. Sinceră, neconfecţionată, veritabilă. Şi în aceste zile, după „tragedia greacă” soldată cu 82 de victime, în urma incendiilor devastatoare, imense pagube materiale, şi noi suntem greci. Guvernul, prin premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Mihai Fifor, s-au circumscris, prin demersurile concrete făcute, unei solidarităţi veritabile cu poporul elen, greu încercat. Tonică de-a dreptul, caldă şi chiar vibrantă, se dovedeşte intervenţia comisarului european pe politică regională, Corina Creţu, care prin intermediul serviciilor Direcţiei Generale pentru Politică Regională (DGRegio) a declarat că va oferi, de îndată, asistenţa de specialitate necesară pentru accelerarea procedurii de accesare a fondului de solidaritate al UE (FSUE). În prezent, autorităţile elene procedează la o estimare a pagubelor cauzate de incendiile de pomină, în baza cărora se va trimite comisiei cererea pentru obţinerea de fonduri. Există posibilitatea, a spus Corina Creţu, ca în condiţiile de accesare îndeplinite, Grecia să beneficieze de o rată de co-finanţare de 95% pentru lucrările de reconstrucţie, prin intermediul politicii de coeziune. La niveul Executivului european, comisarul Corina Creţu are o excelentă vizibilitate, apreciată inclusiv de preşedintele Jean Claude Juncker. Empatia pe care o probează, în aceste zile pentru tragedia din Grecia, nu poate fi disociată însă de faptul că reprezintă România. Nu vorbeşte în cheie telenovelistică, nici măcar pragmatică, ci cu aşezare sufletească, calm interior, şi mai mult, premierul Alexis Tsipras nu se poate aşteptat de la nimeni. Fiindcă, din păcate, nenorocirile pot surveni oriunde şi oricând, după reguli nesistematizabile, în care se amestecă eroarea umană, disfuncţionalitatea administrativă, hazardul şi soarta. Şi la Atena, post-festum, se bombăne, deşi ireparabilul nu mai poate fi „domesticit analitic”. Primarul oraşului Mati – 40 de km de Atena -, Evangelos Burnis, spunea că „localitatea nu mai există”. Imaginile oferite de media elenă sunt terifiante. Guvernul grec a sesizat justiţia cu „elemente serioase”, indicând „acte criminale”, la originea incendiilor devastatoare de luni, la Est de Atena, pe muntele Pendeli, de unde focul s-a propagat datorită vântului, ce a suflat cu peste 100 km/h. Că dezastrul, greu de uitat, va fi şi pretextul unor controverse politice, cum menţiona joi cotidianul liberal „Kathimerini”, învinuind toate serviciile publice, aluzie la construcţiile ilegale amplasate în zonele de risc, este o altă discuţie. Comisarul european Corina Creţu, ca să revenim, la persoana sa, nu face spectacol de protocol, ci exact ceea ce trebuie în aceste momente pentru poporul grec. Îl încurajează afectiv şi îl ajută, pe cât poate, financiar. Şi nu e puţin lucru. Este chiar dovada că românii au vocaţie europeană, ştiu ce înseamnă solidaritatea umană, şi mai ales prietenia autentică.
