Uniunea Europeană, care s-a hotărât să înăsprească tonul faţă de Rusia după drama zborului MH17, al Malaysia Airlines, – doborât în estul Ucrainei, în apropiere de Doneţk, posibil de o rachetă sol-aer – i-a sancţionat, sâmbătă, pe şefii serviciilor ruseşti de informaţii, pentru implicarea acestora în criza din Ucraina şi urmează să treacă, pentru prima dată, la adoptarea unor sancţiuni economice de anvergură. Imediat, ministerul rus de Externe a ameninţat că noile sancţiuni UE riscă să pună capăt oricărei cooperări în domeniul securităţii. „Extinderea listei de sancţiuni constituie o mărturie directă a opţiunii ţărilor din UE de a reveni asupra cooperării cu Rusia în domeniul securităţii internaţionale şi regionale”, a afirmat Moscova, citând agravarea crizelor din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Condamnând ceea ce a catalogat drept „măsuri iresponsabile”, Rusia a anunţat că este sigură că „asemenea decizii vor fi primite cu entuziasm de către susţinătorii terorismului internaţional”. UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în „Jurnalul oficial”, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi o interdicţie de călătorie. Secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Patruşev, se află şi el pe această nouă listă, alături de şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, şi de şeful serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov. Şi numele preşedintelui cecen, Ramzan Kadîrov, a fost inclus pe listă. Membrii conducerii Consiliului rus pentru Securitate, din care fac parte inclusiv Bortnikov şi Fradkov, sunt acuzaţi că au „contribuit la elaborarea politicii Guvernului rus care ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”. Kadîrov a făcut „declaraţii în favoarea anexării ilegale a Crimeei şi insurecţiei armate din Ucraina”. La începutul lui iunie, el s-a declarat pregătit să trimită 74.000 de voluntari ceceni în Ucraina, în cazul în care i se cere acest lucru. În replică, preşedintele cecen i-a interzis lui Barack Obama, precum şi unor lideri europeni, să intre pe teritoriul ţării sale, relatează agenţia Itar-Tass. „Astăzi, am luat decizia de a crea o listă de sancţiuni. Pe această listă vor fi incluşi preşedintele american Obama, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Am ordonat îngheţarea conturilor lor bancare şi a unor eventuale active. Începând cu 27 iulie, acestor persoane li se interzice intrarea pe teritoriul Ceceniei”, a subliniat Kadîrov. Mihail Degtîarev, un membru al Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului), a fost şi el sancţionat de UE, pentru că a anunţat inaugurarea „ambasadei de facto” a „Republicii Populare” de la Doneţk – nerecunscută – la Moscova. Între entităţile sancţionate figurează mai multe miliţii şi grupări armate ilegale, ca de exemplu Armata de Sud-Est (separatistă). Companiile vizate au sediul în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, iar printre ele se află un grup hotelier din Ialta, o firmă care asigură transportul cu feriboturi şi o distilerie. UE urmează să meargă mai departe săptămâna viitoare, prin adoptarea aceluiaşi tip de sancţiuni vizând persoane acuzate că „susţin în mod activ anexarea Crimeei”, „destabilizarea estului Ucrainei” sau că „beneficiază” de pe urma acestora. Pe această nouă listă, care urmează să fie finalizată mâine, ar putea să fie înscrise numele unor oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unor diplomaţi. De asemenea, „cei 28” sunt pregătiţi ca, săptămâna viitoare, să aplice sancţiuni economice de anvergură, în domeniile accesului pe pieţele financiare, vânzării de armament, tehnologiilor din sectorul energetic şi bunurilor cu dublă folosinţă, civilă şi militară.
