Premierul grec Alexis Tsipras a cerut, ieri, 27 iunie a.c., într-un discurs, în faţa Parlamentului, „un mare NU ultimatumului” creditorilor ţării la referendumul anunţat de guvernul său pentru 5 iulie a.c., pentru care parlamentarii şi-au dat votul în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică. În favoarea referendumului, propus pentru data enunţată, au votat 178 de deputaţi din totalul de 300. Adresându-se parlamentarilor, Alexis Tsipras a menţionat că „poporul grec va spune un mare NU ultimatumului, dar în acelaşi timp un mare DA Europei solidarităţii”. „Într-o ţară în care s-a născut democraţia, noi nu cerem aprobarea domnului Dijsselbloem (preşedinteşe Eurogrup) şi domnului Schauble (ministrul german al finanţelor) de a ţine un referendum”, a spus Tsipras. „Nici ameninţările, nici şantajul, nici tentativele de instaurare a panicii nu vor schimba voinţa poporului grec de a trăi în demnitate”. Alexis Tsipras a reproşat miniştrilor de finanţe din ţările membre ale zonei euro, de a se fi reunit sâmbătă „excluzând unul dintre membrii”, ministrul grec al finanţelor Yanis Varoufakis, de la o parte a dezbaterilor. El a mai spus că în cursul ultimelor luni discuţiile cu creditorii Greciei (FMI, BCE, CE), Atena a avut intenţii sincere de negociere vizând un acord mutual benefic. Potrivit lui Alexis Tsipras refuzul interlocutorilor Greciei de a lua în consideraţie propunerile Atenei n-au fost altceva decât o dorinţă de a considera Grecia o voce distinctă în Europa. Referendumul nu este o tentativa de scindare cu Europa, ci o despărţire de practicile care sunt un afront pentru Europa. Sâmbătă, 27 iunie a.c., la Bruxelles, ministrul olandez al finanţelo, Jeroem Dijsselbloem, a anunţat că negocierile cu guvernul grec au fost întrerupte. În acelaşi timp, fostul preşedinte executiv al FMI, Domenique Strauss-Khan a publicat pe Internet, în franceză şi engleză, un text „Să studiem greşelile” în care sugerează că FMI ar trebui să-şi asume partea sa de responsabilitate. „FMI a subestimat gravitatea crizei greceşti şi slăbiciunea insituţiilor din această ţară. Nu era o problemă doar de balanţă contabilă”. Şi D.S.K. avansează o soluţie şoc: „D.S.K. recunoşte că soluţiile sale nu sunt sigure dar nu ştie ce altceva ar mai ptea fi făcut. „Nu e sigur că acesta este soluţia. Şi aşa autorităţile greceşti pot eşua dacă nu sunt suficient de cutajoase sau de independente ca să facă alegerea necesară, dar merită încercat pentru că toare alternativele sunt mult mai rele.” Planul B de care se vorbeşte, chiar există şi cei 18 miniştri de finanţe din zona euro trebuie să decidă măsurile ce vor fi luate pentru „asigurarea stabilităţii în zona euro”, a precizat Jeroem Dijsselbloem. În primul rând este vorba de protejarea sistemului bancar grec de o hemoragie a capitalului, şi se vorbeşte că într-o singură zi, sâmbătă dimineaţa, s-ar fi întâmplat aşa ceva. BCE are de luat decizii dificile şi urmează să convoace astăzi, 28 iunie a.c., o conferinţă a guvernatorilor pentru a decide sau nu ce măsuri de urgenţă pot fi luate. Evident că se are în vedere o posibilă contagiere pentru restul eurozonei. Băncile europene sunt foarte expuse, contrar perioadei 2009-2012, din cauza obligaţiunilor greceşti. La Bruxelles a fost denunţată iresponsabilitatea apelului la referendum. O singură speranţă mai dăinuia aseară la Bruxelles, în situaţia în care Parlamentul grec nu era de acord cu referendumul sau dacă guvernul grec revenea la decizia sa. Jean-Claude Junker însuşi a avut multe ore de discuţie cu Alexis Tsipras, în cursul săptămânii, în căutarea unei soluţii, s-a arătat dezamăgit, de decizia Atenei intuind coplicaţiile de natură politică, economică, geopolitică în zilele şi săptămânile care vin.
