Sociologul Vasile Dâncu, nu obligatoriu o voce ispititoare în spaţiul public, a pus, marţi seara, în discuţie, într-o emisiune la Realitatea TV, legea care permite înfiinţarea unui partid cu numai trei membri, ceea ce, în opinia sa, va pulveriza autoritatea administraţiilor la nivel local. Despre legea respectivă, salutată recent, într-o conferinţă de presă, de preşedintele Klaus Iohannis, se vorbeşte puţin, inclusiv de reprezentanţii marilor partide, PSD sau PNL. În opinia lui Vasile Dâncu, partidele noi, organizaţiile civice vor putea obţine cel puţin o treime din numărul de consilieri locali, iar partidele mari vor rămâne „ca o căciulă” la Bucureşti. Candidaţi noi, aparţinând partidelor construite în jurul unor asociaţii civice, dar şi persoane independente au, de acum, „undă verde” pentru alegerile locale de anul viitor. Tot sociologul Vasile Dâncu a mai atras atenţia asupra posibilei discontinuităţi între decizia centrală şi politicile locale. Prin modificările aduse, legea partidelor politice rămâne riscantă, întrucât corectivele survin într-un moment în care nici partidele mari nu sunt deplin consolidate şi nici reformate. Deşi se tot reformează de la apariţie. Coroborând premoniţiile interesante ale lui Vasile Dâncu cu rezultatele alegerilor locale şi regionale din Spania unde „indignaţii” din partidul anti-liberal Podemos, creat de puţină vreme, au ajuns la porţile puterii, atât la Madrid, cât şi la Barcelona, devenind a treia mare forţă politică a ţării, după PP şi PSOE, în Catalonia devansând naţionaliştii locali, discuţia poate dobândi realmente conţinut şi oportunitate. La Madrid, pentru funcţia de primar, se confruntă Manuela Carmera, 71 de ani, fost magistrat, oferta Pademos, cu conservatoarea Esperanza Aquire, 63 de ani, fost ministru, preşedinte al Senatului şi preşedinte al regiunii Madrid (2003-2012). Manuela Carmera are şi sprijinul socialiştilor şi este văzută deja ca viitorul primar al unei capitale „redută a conservatorilor”. La Barcelona (1,6 milioane de locuitori), o platformă cetăţenească ar putea, de asemenea, câştiga primăria în faţa dreptei naţionaliste. Alegerile municipale şi regionale din Spania constituie un veritabil seism politic, marcând sfârşitul bipartitismului. Partidul popular aflat la putere a pierdut 2,4 milioane de voturi, în comparaţie cu alegerile din 2011. De asemenea, în 600 de colectivităţi a pierdut majoritatea absolută, pentru că nu încarnează schimbările cerute de spanioli. Cu şase luni înaintea alegerilor legislative, alegerile locale şi regionale sunt un semnal. Fireşte, ceea ce se întâmplă în Spania nu ne este indiferent, dar simbolistica votului spune un lucru: peste tot electoratul este nemulţumit de marile partide. Şi, din această perspectivă, legea ce permite înfiinţarea unui partid cu trei membri ar trebui luată în seamă.
