Summitul UE: Juncker, în poll-position pentru preşedenţia CE

0
66

Dineul informal prevăzut pentru aseară la Bruxelles, ca o etapă decisivă pentru desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, nu a tranşat lucrurile dar le-a pus după toate aparenţele într-o matcă destul de favorabilă cancelarului Angela Merkel. Scrutinul de duminică a bulversat ordinea politică la Paris, Londra şi Atena, mai exact a inversat ordinea pe scena politică a respectivelor capitale europene. „Europa trebuie să înţeleagă că tot ceea ce se petrece în Franţa este o problemă”, a avertizat Francois Hollande. La rândul său, premierul britanic, David Cameron, destabilizat de eurofobii UKIP, a căutat să invoce „maşina bruxelleză greoaie, autoritară şi copleşitoare”. Într-o confuzie post-electorală, ex-preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, liderul câmpului de dreapta cu cel mai mare număr de europarlamentari – 213 din 751, faţă de 189 ai socialiştilor şi social-democraţilor lui Martin Schulz – rămâne în poll-position pentru încredinţarea preşedenţiei Comisiei Europene. Deşi David Cameron, susţinut de şeful guvernului suedez, Fredrik Reinfeldt, şi al celui maghiar, Viktor Orban, se află pe aceeaşi linie. Ar fi suficientă o pătrime din cei 28 de lideri ai UE pentru blocarea mecanicii. Fostul premier luxemburghez şi ex-preşedinte al Eurogrupului este însă susţinut de adversarii săi, din câmpul de centru-stânga condus de Martin Schulz. Angela Merkel s-a pronunţat însă în faţa camerelor TV: „el este candidatul nostru”. Pentru câştigarea de timp în numirea succesorului lui Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy a împins discuţiile până la miezul nopţii. Numai că Jean-Claude Juncker are nevoie pentru o majoritate în hemiciclu (376 voturi) de o alianţă a grupului conservator cu cel socialist, care deja se prefigurează. Fizionomia viitorului Parlament European arată astfel: Partidul Popular (PPE) – 28,5% – 214 mandate; Partidul Socialist European (PES) -25,17%-189 de mandate; ALDE – 8,79% – 66 de mandate; Verzii – 6,92%-52 de mandate; Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE/ECR) – 6,13% – 46 de mandate; Stânga Unitară Europeană – 5,59% – 42 de mandate; Europa Libertăţilor Democratice – 5,48% – 41 de mandate. 62 de noi aleşi nu aparţin niciunui grup politic şi împreună au obţinut 8,39% din sufragii. Ca o observaţie, marile familii politice (PPE, PES, ALDE şi Verzii) au pierdut mandate comparativ cu cele deţinute în vechiul Parlament European.