Aproximativ 150 de arheologi de la majoritatea muzeelor, universităţilor şi institutelor de cercetare de profil din România participă, în perioada 27-30 mai, la cea de-a XLVII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Rapoarte Arheologice, care se desfășoară în premieră la Craiova. Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniu Cultural, Consiliul Judeţean Dolj, Muzeul Olteniei, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj şi Universitatea din Craiova – Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale.
Pe parcursul zilelor de astăzi și mâine, 29 mai, specialiştii îşi vor prezenta rezultatele cercetărilor arheologice desfăşurate în diverse situri din ţară, pe parcursul anului 2012. Comunicările vor fi structurate pe cinci secţiuni principale: Preistorie, Epoca Fierului, Epoca Greco-Romană, Civilizaţia medievală şi Arheologia preventivă. Mâine, ora 18.00, în sala de conferinţe a Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei va avea loc o masă rotundă cu o temă actuală – „Arheologia preventivă în România”, în cadrul căreia va fi prezentată comunicarea „Consideraţii pe marginea Raportului de risc cu privire la proiectele de infrastructură elaborat de Banca Mondială cu privire la Arheologie”.
«Majoritatea comunicărilor se referă la rezultatele cercetărilor arheologice desfăşurate pentru mari proiecte de infrastructură din România, unele aflate în desfăşurare, altele finalizate, cum ar fi tronsoane ale Autostrăzii Nădlac – Sibiu, tronsoane ale Autostrăzii 2 Cernavodă – Medgidia, Varianta Ocolitoare a Municipiului Alexandria. De asemenea, importante şi cunoscute situri arheologice din România, care sunt şi obiective turistice, vor face obiectul prezentărilor, cum ar fi Histria, Callatis, Sarmizegetusa, Noviodunum, Tibiscum, Drobeta, Cioroiu Nou, Apulum, Porolissum, Capidava, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Potaissa, Pietroasele, Buridava etc.», a precizat arheolog dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.
La această importantă sesiune, Oltenia este reprezentată prin rapoartele de cercetare ale arheologilor de la amintita instituție, cu rezultatele din trei situri (Cioroiu Nou, Desa şi Răcari), Universitatea din Craiova – Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale, cu rezultatele din două situri (Sucidava – Corabia, județul Olt, şi Desa), Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” din Râmnicu Vâlcea, cu rezultatele cercetărilor de la Ocniţa – Buridava, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, cu rezultatele din situl Biserica „Sfinţii Voievozi” de la Ţânţăreni, şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin, cu ultimele informaţii ale cercetărilor din Amfiteatrul roman de la Drobeta.
«Pentru Muzeul Olteniei, această sesiune de comunicări ştiinţifice este o bună ocazie de a-şi populariza nu numai rezultatele propriu-zise ale cercetărilor arheologice desfăşurate la Desa, Răcari şi Cioroiu Nou, ci şi de a sublinia eforturile financiare făcute de Consiliul Judeţean Dolj, în ultimii ani, în a transforma monumentele arheologice cercetate, în obiective turistice, ca un exemplu de bună practică şi pentru alte autorităţi locale sau centrale», a adăugat Florin Ridiche.
Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, apreciază că organizarea Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice de către Muzeul Olteniei este o recunoaștere a rolului important pe care îl joacă municipiul Craiova în domeniul culturii, în contextul investițiilor importante care s-au realizat în ultimii ani în acest sector. „Toți cei care astăzi ne sunt oaspeți știu că se află într-un județ în care autoritățile locale au investit în domeniul culturii poate cel mai mult din țară. Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni că municipiul Craiova se află de câțiva ani pe harta culturală a României, cu investiții care ar face cinste oricărui oraș din Europa. (…) Numai în ultimii doi ani Consiliul Județean Dolj a alocat aproximativ 300.000 de lei pentru cercetarea arheologică, ceea ce face ca această sesiune națională organizată la Craiova să vină și ca o recunoaștere a eforturilor pe care le depunem an de an pentru a ajuta la îmbunătățirea cercetării arheologice”, a declarat Ion Prioteasa.