Judeţul Dolj devine, pe zi ce trece, mai atractiv pentru investitori. Şi asta pentru că administraţia publică a creionat, cu mulţi ani în urmă, un plan de dezvoltare al infrastructurii, care, de anul acesta, a prins contur şi începe să condiţioneze într-un fel dezvoltarea acestei zone. La capitolul infrastructură aeriană, zarurile sunt aruncate. Un proiect care, în urmă cu câţiva ani, era doar pe hârtie, un proiect pe care mulţi îl vedeau doar un eşec, pune astăzi Doljul pe harta aeroporturilor europene şi impune judeţul nostru în fruntea clasamentului, fiind cotat drept cel mai important din regiunea Olteniei. Astfel, Aeroportul Internaţional Craiova a devenit proiectul de suflet al doljenilor. Judeţul Dolj va deveni peste o lună de zile poarta de deschidere către Europa, atunci inaugurându-se Podul de la Calafat-Vidin. Despre aceste proiecte am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, omul care a vegheat la acest proiect de dezvoltare şi care ne-a dezvăluit şi alte lucruri despre modul în care vede domnia sa acest judeţ peste câţiva ani de zile, ce investiţii vor mai urma să fie făcute în domeniul infrastructurii, cu ce costuri şi ce implică tot acest efort concertat.
Aeroportul Internaţional Craiova poate fi considerat, pe bună dreptate, un proiect de succes. Recent, am văzut cum a decolat de pe pistă un aparat de zbor pentru transportul pasagerilor, care aparţine de asemenea unei companii importante, Wizz Air, şi foarte mulţi nu credeau că acest lucru se va putea întâmpla vreodată şi de aici, din inima Olteniei. Dar am înţeles că investiţiile ce ţin de acest proiect nu s-au încheiat aici şi se trece la o altă etapă. Despre ce este vorba ?
Aşa este… Aeroportul este un proiect de succes al Consiliului Judeţean Dolj, dar aş putea să spun că este şi proiectul de suflet al craiovenilor şi nu numai, pentru că el va deservi pe toţi oltenii. Spunem că este un proiect important pentru că astăzi, când vedem cum s-a conturat această investiţie, ne bucurăm că am fost întreprinzători şi am anticipat impactul într-un moment în care nimeni nu ne dădea vreo şansă că se poate face ceva pe acest Aeroport, şi ni se spunea că suntem prea aproape de Bucureşti sau că suntem prea aproape de Sofia şi că un al treilea aeroport în această parte de sud a Europei nu ar mai trebui să mai existe. Dar noi nu ne-am lăsat şi ne-am pus problema…. Bun, dar totuşi dacă vrea să vină un investitor în Craiova, în Oltenia, cum va putea să ajungă el. Pentru că orice investitor se va interesa. Îşi punea întrebarea: este vreun aeroport pe acolo, există drumuri asflatate, apă curentă, utilităţi, canalizare ?! Foarte multă lume descoperă România venind în România şi văzând pe viu. România se poate vedea în toată splendoara ei doar dacă ajungi pe aceste meleaguri, nu pe internet sau din vorbe. Şi atunci am început acest proiect mare, iar acum ne apropiem de final cu el.
Finanţare europeană pentru Aeroportul Craiova
V-aţi simţit într-un fel „răzbunat” când aţi văzut atâţia pasageri în Aeroport ?
La momentul iniţial, ne gândeam dacă proiectul nu a fost prea mare. Chiar ne întrebam pe aici.. Acum însă, când am inaugurat zborurile către Milano ne-am dat singuri răspunsul la întrebare, şi anume că el începe să devină chiar mic. Acest lucru l-am constatat când am văzut că eram peste 400 de persoane, pasageri care se întorceau de la Milano şi alţi pasageri care doreau să se îmbarce cu destinaţia Milano. Toate parcarea era ocupată, sălile de aşteptare erau ocupate, instituţiile statului îşi făceau datoria, iar când a aterizat şi avionul acesta foarte mare, AIRBUS 330, aproape că a ocupat toată platforma şi a văzut atunci toată lumea că trebuie să urmeze o etapă II, pentru că ceea ce înseamnă platforma şi noi ne dorim ca acest proiect să se deruleze printr-unul cu finanţare europeană. Ce pot să spun acum ar fi că, în mod cert, ceea ce am făcut acolo a fost bine, atât din punct de vedere al terminalelor, cât şi al punctului de control, iar în perioada următoare, dacă se continuă în ritmul acesta, va trebui să venim cu un nou terminal, lângă actualul.
Se vorbeşte şi de un terminal cargo….
Da, pe de altă parte sunt firme care vorbesc de un terminal de cargo şi, în felul acesta, companiile mari cum ar fi Pirelli, de la Slatina, sau Ford de la Craiova, să poată să-şi transporte produsele şi pe calea aerului. Trebuie să amintm şi faptul că suntem foarte aproape de implementarea proiectului de 20 de milioane de euro, care constă în reabilitarea infrastructurii de mişcare, şi ar trebui să ştie cititorii dumneavoastră că, la un moment dat, am fost chiar daţi la o parte. Dar acum putem să răsuflăm uşuraţi şi ne putem lăuda cu faptul că suntem printre cele trei aeroporturi din România finanţate prin acest program. Oficial, vom anunţa acest lucru la finele lunii august- începutul lunii septembrie, când vom putea să semnăm un contract.
Podul Calafat-Vidin va aduce investitori şi bunăstare locuitorilor din Calafat
Am vorbit de investiţii în infrastructura aeriană, dar legăturile Doljului cu Europa şi nu numai se vor consolida şi prin infrastructura terestră, şi mă refer aici strict la investiţia făcută la Podul de la Calafat-Vidin. Cum vedeţi lucrurile în viitor..
Şi acest proiect este foarte aproape de a fi finalizat şi, probabil, luna viitoare, în jurul datei de 15 iunie, se va inaugura Podul de la Calafat. Din acest moment chiar putem să spunem că, în Dolj, lucrurile se mişcă, deoarece acest proiect este unul dintre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în ultimii ani, pe plan judeţean, dar şi la nivelul regiunii Olteniei. Pentru multă lume, şi în mod special pentru cei din zona municipiului Calafat, se va schimba sensul vieţii. Acum se vede foarte puţin acest lucru, dar, pe parcurs, se va contura foarte bine. În primul rând, nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că se va scurta drumul către Turcia şi Grecia. Şi pentru transportatori, acest lucru este prioritar. Legăturile dintre Bulgaria şi România se vor face cu atâta uşurinţă, iar, după intrarea în spaţiul Schegen, practic Bulgaria şi România vor fi unite. Mă aştept, aşadar, ca, după momentul inaugurării Podului şi după momentul aderării noastre la Schegen, nivelul de trai a locuitorilor din municipul Calafat să crească, prin investiţiile care se vor face, prin turism.
Să înţeleg că aveţi mari aşteptări legate de acest pod…
Da, chiar foarte multe. Ne aşteptăm la realizarea unei infrastructurii de depozite a firmelor din Turcia, Grecia sau chiar şi din alte părţi prin care să se facă distribuirea mărfii până-n Balcani şi chiar până-n Moldova. Vom avea un moment în care vor fi firme atrase în Portul de la Calafat. Mă gândesc chiar la un terminal de containere, poate chiar şi ceva mai mult, într-un moment în care vom putem să vedem şi Dunărea că a putut să fie dragată şi se poate circula în siguranţă. Tot ceea ce se produce la Craiova, în materie de producţie, drumul cel mai ieftin va fi cel pe apă şi, atunci, Portul de la Calafat şi Portul de la Bechet vor fi cele mai importante pentru această economie. Adică, vom avea o infrastructură de drumuri până la Calafat şi până la Bechet şi luate ca un ansamblu per total format din porturi şi pod putem vorbi de o economie europeană.
Dunărea, punctul forte pentru dezvoltarea regională
Am înţeles, avem aeroport, avem pod peste Dunăre, avem şi porturi la Dunăre. Ce facem cu aceste porturi, în Europa porturile presupun investiţii majore şi ulterior aduc profit. La noi cum stă treaba?
Din câte ştim noi, la nivelul Ministerului Transporturilor, se lucrează la o hotărâre de guvern prin care să se dea către comunităţile locale în administrare porturile. Este posibil ca localităţile riverane Dunării, cum este de exemplu Bechetul sau Calafatul, să nu poată să susţină singure un astfel de proiect. Dar, în mod cert, împreună cu Consiliul Judeţean Dolj, lucrurile ar sta altfel. Noi insistăm pe acest transfer de la Autoritatea Portuară Giurgiu către comunităţile locale pentru că este vorba şi de multe fonduri europene pentru dezvoltarea acestor porturi. Eu cred că o mână de oameni de la ARPDF Giurgiu nu au posibilitatea şi nici nu sunt interesaţi să dezvolte toată această zonă şi să depună proiecte pentru fiecare port în parte. Eu cred că noi avem cel mai mare interes pentru dezvoltarea acestor porturi. Aşa că, până la momentul accesării fondurilor europene pentru această zonă, ar trebui să aibă loc transferul fără justa despăgubire, aşa ca de la „stat la stat”.
Să continuăm… Strategia Dunării. Ştim că sunteţi vicepreşedintele Grupului Interregional „Dunărea”, iar în urmă cu două luni aţi participat la Forumului Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, găzduit de Ministerul Afacerilor Externe.
Aşa este. Prima ediţie a acestui Forum s-a desfăşurat în Germania, la Regensburg, iar anul acesta la Bucureşti. Eu cred foarte mult în acest proiect, care se conturează şi care înseamnă Strategia Dunării şi care este, aşa cum am mai spus-o, asemănător cu cel pentru ţările baltice: este un proiect cu foarte mulţi bani, cu foarte multe axe şi unde estimăm pentru România o sumă de circa 100 de miliarde euro, ceea ce ar însemna ca ţării noastre să-i revină o sumă importantă. Şi asta pentru că, din cei 2085 kilometrii de Dunăre, 1.075 de kilometri se petrec pe teritoriul României. De aceea, o prioritate o au localităţile riverane Dunării, dar nu numai ele pentru că toate judeţele sunt eligibile. Şi, referindu-mă strict numai la judeţul Dolj, cu cei 150 de kilometri de Dunăre, eu cred că foarte multe dintre problemele localităţilor de aici – mă refer la probleme legate de mediu, reabilitări clădiri, diguri, infrastructură, zonă culturală, zonă transfrontalieră – acestea sunt lucruri ameliorate sau rezolvate prin acest proiect care se va întinde pe o perioadă de câţiva ani de zile şi în care Româna este una din părţile foarte puternic importante.
„Sunt onorat că îndeplinesc funcţia de vicepreşedinte al Grupului Interregional „Dunărea””
Cum vedeţi Doljul în această ecuaţie…?
Vreau să anunţ de pe acum că, în toamnă, va avea loc în România un forum, unde vor participa peste 600 de invitaţi, în frunte cu cele mai mari personalităţi ale UE. Ţinând cont că România şi Austria sunt cele mai importante state în această strategie, o să avem şi o participare solidă. Dincolo de această participare, o să ne revină şi o parte importantă din aceşti bani. Eu sunt onorat că îndeplinesc funcţia de vicepreşedinte al Grupului Interregional „Dunărea” şi sper ca, din această funcţie, să pot ajuta mai mult judeţul nostru. Pentru Dolj, un judeţ mare şi cu multe nevoi, Strategia Dunării este una dintre cele mai importante oportunităţi pe care le avem la îndemână pentru a obţine fonduri europene. Am convingerea că proiectul de dezvoltare a regiunii Dunărea ne va ajuta să tragem mai sus judeţul Dolj, pentru că, din fericire, atât Consiliul Judeţean, cât şi primarii au experienţa şi expertiza necesară pentru a atrage finanţare nerambursabilă, prin programele Uniunii Europene.
Investitorii mai întreabă şi de altceva… Mă gândesc că nu se rezumă doar la infrastructură, ci şi la confort, la alimentarea cu apă curentă şi, bineînţeles, la sistemul de canalizare. Cum stăm la acest capitol?
Avem Masterplanul de Apă şi Canalizare. Investiţie majoră care acum începe să-şi arate beneficiile, pentru că se trece de la faza de documentare şi licitaţie la faza de montaj. Încep lucrările la Filiaşi, Calafat, Poiana Mare, Băileşti, Bechet, Dăbuleni şi, nu în ultimul rând, la Călăraşi. Pentru toate aceste localităţi va fi o vară fierbinte, dar la anul toţi locuitorii acestor comunităţi vor avea apă şi canalizare, aşa că merită tot disconfortul creat ca urmare a acestor lucrări. Am început să vorbim, din ce în ce mai mult, şi despre o extindere a aducţiunii de apă de la Izvarna, un proiect ce va depăşi 100 milioane de euro. Este vorba de cea de-a doua aducţiune şi sper să îndeplinim astfel un vis mai vechi al craiovenilor, şi anume ca toţi locuitorii acestui oraş să poată consuma apă de izvor.
Sunt aşteptaţi şi investitorii…
Avem infrastructură, posibil şi porturi moderne. Suntem implicaţi în proiectul Strategia Dunării. Dar investitori avem? Ce s-a întâmplat cu investitorii chinezi? Mai sunt ei hotărâţi să vină în România, în Dolj, să investească?
Sigur că ar fi bine să vină investitorii chinezi. Există şi o mare disponibilitate de bani. Au avut loc discuţii, acum ar trebui să trecem şi la fapte. Au venit mai multe delegaţii, şi de la Ambasada Chinei şi delegaţii de oameni de afaceri. Le-am oferit spaţii amenajate cu toate utilităţile la Parcul Industrial, le-am prezentat terenuri pentru parcurile fotovoltaice, unde ar dori să dezvolte o afacere în domeniul captării energiei solare. Cred că ce a ţinut de noi, ca administraţie publică, am făcut totul. Urmează să se mai decidă şi ei, iar noi suţinem tot ceea ce înseamnă investiţie, locuri de muncă şi, implicit, creştere economică. Este foarte importantă şi vizita pe care o pregăteşte premierul Victor Ponta şi pe care trebuie să o facă în China, în perioada următoare. Lucrurile importante se fac, de obicei, la nivel înalt. Dar nu este vorba doar de investitorii chinezi, noi îi aşteptăm şi pe cei englezi. De exemplu, joi, pe 30 mai, îl aşteptăm la Craiova pe Preşedintele Camerelor Comune din Marea Britanie, John Bercow, dar şi pe Excelenţa Sa, Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. Cei doi oficiali englezi vor veni însoţi de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.
D-le preşedinte, vă mulţumim frumos pentru că ne-aţi acordat acest interviu !
