Vizita de trei zile a liderului chinez în Franţa, prilejuită de marcarea a 50 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări, a constituit un prilej oportun pentru discuţii economice. „China cumpără Franţa”, rezumă Adam Sage, corespondentul Times la Paris. „Ea posedă deja 50 de castele la Bordeaux”. Intrarea societăţii chineze Dongfeng în capitalul Peugeot, vânzarea de Airbus-uri, semnarea unor contracte de către grupul nuclear Areva, precum şi de Suez Environnement, urma să fie anunţată. „Franţa se întoarce în istorie pentru atragerea investitorilor chinezi”, scrie The Wall Street Journal, care notează că, autorităţile locale din Lyon, care l-au primit pe Xi Jinping la 25 martie a.c., „au făcut eforturi importante pentru impresionarea acestuia”, prezentând documente de arhivă ale fostei universităţi chineze din oraş (1921-1946). Franţa doreşte să-şi echilibreze deficitul comercial cu Beijingul, cifrat la 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 40% din deficitul comercial francez. Investiţiile în Franţa au scăzut cu 77% în 2013. În acest context, preşedintele Francois Hollande a căutat să prezinte imaginea Franţei drept a unei ţări unde taxele sunt moderate iar contextul este favorabil investitorilor străini. Adică altfel de cum este ştiut. Franţa se află în concurenţă cu Regatul Unit şi Germania, fiecare din aceste trei ţări disputându-şi banii chinezi, explică Financial Times. De astăzi, Xi Jinping se află în Germania. Franţa este în urma Germaniei, devenită cel mai important partener comercial al Chinei, cu exporturi de 66 miliarde de euro în 2012 şi importuri de 77 miliarde. Cotidianul britanic notează că în dialogul cu partea chineză, Franţa s-a arătat prea puţin interesată de chestiunea drepturilor omului sau alte probleme diplomatice.
