Vineri, a avut loc conferința „Fonduri Europene – vulnerabilități și oportunități în 2021”, parte a proiectului Cohesion Policy Booster in Romania Closer to Citizens, co-finanțat de Comisia Europeană prin DG REGIO, un proiect Freedom House România în parteneriat cu PressHub, G4 Media, Ziarul de Iași, Viața Liberă și Atlaszo Erdely. Evenimentul care s-a desfăşurat în format hibrid a avut loc la Pullman Bucharest World Trade Center.
Pentru ce sunt acordate fondurile de coeziune? Care sunt vulnerabilitățile și oportunitățile inerente accesării și implementării fondurilor europene? Cum poate fi crescută eficiența acestor fonduri? Acestea au fost doar câteva din întrebările la care invitaţii au răspuns clar şi la obiect. Au răspuns invitaţiei : Dragoş Pîslaru, europarlamentar, Marius Vasiliu, secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Aida Liha Matejicek, șef de unitate (România), DG REGIO, Bogdan Rogin, expert pe fonduri Europene, Valeria Tudora, consultant, achiziții publice, Eugenia Marin, fost Judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Claudiu Constantin Dumitrescu, procuror şef serviciu al Secţiei a II a din DNA Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE. Conferinţa a fost moderată de jurnalistul Cristi Pantazi de la G4Media.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare din Parlamentul European, a fost unul dintre invitații acestei conferințe, care a vorbit despre importanta șansă a României în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență. „România are o șansă absolut istorică. Are, pe de o parte, resurse pentru a repara lucruri care poate nu au fost îndeajuns corectate sau reparate sau modernizate 30 de ani de zile, pe principiul mai ales al politicii de coeziune, al prinderii din urmă, al recuperării decalajelor. România are mult mai mult decât bani europeni și asta mi se pare un element important de reținut. Are un context dat la nivel european pentru a face reformele de care este nevoie, pe care le regăsim în procesul semestrului european, în recomandările specifice de țară și pe de altă parte de a produce investițiile necesare pentru convergența reală și nominală, evident, dar reală a României în spațiul european. România este puternică într-o Europă puternică”, a afirmat europarlamentarul în cadrul conferinței.
Procurorul Claudiu Constantin Dumitrescu a făcut o scurtă prezentare din perspectiva protecţiei prin mijloace penale a intereselor financiare a UE. DNA este instituţia specializată cu competenţe exclusiv în domeniul combaterii fraudei. “Concomitent cu operaţionalizarea Parchetului European vom avea o competenţă partajată în acest domeniu. Evident că acest domeniu este de actualitate şi va rămâne de actualitate ţinând cont de valoarea fondurilor europene care se vor aloca României prin cadrul financiar 2021- 2027, dar trebuie să vedem şi ce fonduri i s-au alocat României în anii anteriori. Lucrez în DNA din 2003, am lucrat doar pe combaterea fraudei şi combaterea corupţiei şi am avut posibilitatea să văd care este dinamica acestui fenomen de la etapa de preaderare, până la perioada post-aderare şi până la momentul actual şi pot să vă spun că infractorii s-au specializat, schele de fraudare sunt din ce în ce mai complexe, mai variate şi au dimensiuni transfrontaliere şi transnaţionale, motiv pentru care şi metodologia de combatere a acestor infracţiuni a fost şi ea adaptată şi modificată. În general, aceste proceduri de fraudare vizează proiecte care se pretează la aşa ceva iar persoanele care se implică în astfel de operaţiuni infracţionale au şi o pregătire aparte. Nu sunt nici tâlhari, nici hoţi de biciclete. Ei cunosc foarte bine metodele de accesare a fondurilor şi tot timpul ei caută zone care pot dezvolta mecanismul infracţional. Cele mai importante scheme de fraudare la momentul actual sunt cele cu conotaţii trasnfrontaliere şi toarte vizează procedurile de achiziţie, de echipamente, de utilaje şi care nu toate vin din piaţa europeană, pentru că mai e piaţa asiatică. Şi vă spun chestiunea asta pentru că până în 2007-200 exista o regulă care spunea că banii din fonduri europene trebuie să-i investeşti pe o piaţă a UE şi să pui în mişcare piaţa unică europeană şi să cumperi de la producători din Europa. După 2007, după aderarea, această regulă a dispărut, iar fiecare beneficar poate să achiziţioneze echipamente din orice stat care doreşte în baza unor oferte. Infracţiunea începe de fapt, de la momentul depunerii cererii de finanţare. Acum există programe de editare a documentelor . Iar cei care fac evaluarea tehnică şi financiară lucrează pe oferte primite online şi nu au de unde să cunoscută dacă preţul echipamentului corespunde cu cel trecut în oferte. Foarte multe oferte vin din China sau de la producători europeni cu sume foarte mari. Şi dacă reuşesc să-şi treacă această cerere de finanţare, atunci ei trebuie să-şi cumpere echipamentele la sumele acelea suprasolicitate şi atunci trebuie să creezi un mecanism de fraudare ca să se ajungă la preţul trecut în oferte. Şi avem situaţii în care se achiziţionează utilaje la preţ de 200 mii de euro, dar ele în proiect sunt trecute cu un milion de euro. Şi atunci ca suma de un milion de euro să intre în posesia infractorului, acesta trebuie să creeze un mecanism şi atunci apare acest caracter transfrontalier”, a explicat Claudiu Constantin Dumitrescu, procuror şef serviciu al Secţiei a II a din DNA Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE.
