Tânăra generaţie este cea mai vulnerabilă în faţa informaţiilor false şi asta pentru că tinerii îşi petrec mai tot timpul pe reţelele sociale. Cotidianul regional “Cuvântul Libertăţii” din Craiova, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, desfăşoară în zece licee craiovene campania de conştientizare: “Impactul fake news şi al dezinformării asupra adolescenţilor”. Întâlnirile cu elevii se doresc a fi interactive şi sunt bazate pe dialogurile constructive cu aceştia. Zilele trecute s-a discutat despre acest fenomen cu elevii Colegiului Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova şi s-au alăturat proiectului nostru, lect.univ.dr Constantin Crăiţoiu, prodecanul Facultăţii de Sociologie, Universitatea din Craiova şi Tiberiu Muşuroi, jurnalist TVR Craiova.
Iniţiativa noastră a fost bine primită atât de elevii celor două clase participante la proiect, cât şi de conducerea Colegiului, în persoana domnului col. Leonide Cune, comandantul CN Militar „Tudor Vladimirescu” şi prof. Petrescu Zamfirică, directorul adjunct al Colegiului. Elevii erau deja familiarizaţi cu termenul de fake news, dar am optat pentru analize punctuale pe fake news-uri care au apărut deja în media naţională. Elevii au fost întrebaţi dacă ştiu care este diferenţa între fake news şi false news şi li s-a explicat prin exemple care este această diferenţă. „Dacă eşti adolescent, eşti mai predispus să te confrunţi cu dezinformarea, iar fake news-ul îţi poate influenţa viaţa mai mult decât crezi. Fake news este un fenomen periculos pentru că el este un mix de minciună cu adevăr, lansat cu scopul de a genera confuzie, îndoială şi în cele din urmă să-ţi influenţeze într-un fel decizia. O ştire falsă te poate determina să iei o decizie proastă. În plus, voi purtaţi şi o haină militară. Cei mai mulţi veţi opta pentru cariera militară. În cazul vostru informaţia corectă este mult mai importantă decât pentru alţii. Dezinformarea este folosită ca armă în război. Astăzi, războiul informaţional este mult mai puternic decât războiul clasic. Ai informaţi corectă, ai puterea”, le-am explicat tinerilor. 
“Trei surse pentru o informaţie corectă”
Jurnalistul Tiberiu Muşuroi le-a vorbit tinerilo de la Colegiul Naţional Militar “Tudor Vladimirescu” despre cum ar trebui să fie verificată o ştire. “Este o regulă în jurnalism. Să nu dai ştirea decât după ce ai verificat-o din trei surse. Am avut o mare dezamăgire să văd cum dădeau unii colegi de-ai nostril ştiri, cum transmiteau de la Caracal, totul se face pentru audienţă. Pentru că audienţa înseamnă bani. Şi online-ul a apărut tot din nevoia de a face bani. În online e mai greu să verifici ştirea, pentru că de cele mai multe ori nici nu este semnată, adică, nu este asumată”, a explicat jurnalistul elevilor.
Pe subiectul “coronavirus” sunt de preferat sursele din domeniul medical
Pentru că cel mai aprins subiect zilele acestea este cel legat de coronavirus, lect.univ.dr Constantin Crăiţoiu le-a vorbit elevilor de modul în care ar trebui să se informeze despre acest virus. “Să nu credeţi tot ce se scrie sau tot ceea ce apare pe tv. Titlurile de cele mai multe ori nu au legătură cu textul. Trebuie neapărat să citeşti toată ştirea ca să ai siguranţa că ai înţeles corect. Şi nici atunci. Ai nevoie şi de alte surse. Când vorbim despre infecţia cu coronavirus, informaţia corectă o să o primeşti de la cineva de specialitate. Trebuie să vorbeşti cu un medic epidemiolog. Să citeşti declaraţiile medicilor de specialitate şi mai puţin ce crede un jurnalist sau altul, care nu are pregătirea necesară în acest domeniu”, a spus prodecanul Facultăţii de Sociologie.
