Kremlinul n-a gustat mesajul insolit, de acum cunoscut, de săptămâna trecută pe Truth Social al lui Donald Trump, care a stârnit ceva interes în mass-media europeană, prin faptul că se încheia printr-o atenţionare: „Rezolvaţi problema acum şi puneţi capăt acestui război ridicol. Pentru a nu deveni mai rău. Dacă nu ajungem la înţelegere rapid, nu voi avea de ales decât să impun niveluri ridicate de taxe, tarife şi sancţiuni pentru tot ce vinde Rusia în SUA şi alte ţări”. Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a punctat succint astfel: „Partea rusă n-a ajutat la câştigarea celui de al doilea război mondial, cum s-a exprimat preşedintele american, ci l-a câştigat cu mari sacrificii. Sunt ţări care au ajutat-o şi printre acestea se află şi SUA cu o contribuţie semnificativă. Economia rusă nu se prăbuşeşte şi deocamdată este capabilă să răspundă progresiv cerinţelor sociale. Cât priveşte impunerea de niveluri ridicate de taxe, tarife şi sancţiuni, pentru orice produs vândut în SUA, momentan tot ce mai vindem este uraniu îmbogăţit, necesar centralelor nucleare americane. Pe care îl poate sancţiona cât doreşte”. Putin nu va lua în serios astfel de somaţii de a deschide negocieri şi ele vor fi întâmpinate, cel mult cu un căscat plictisitor. Într-un interviu pentru Rossya TV, liderul de la Kremlin a comentat apelurile lui Donald Trump la negocieri, pentru a pune capăt conflictului: „suntem pregătiţi pentru o întâlnire care depinde în cele din urmă de deciziile şi alegerile administraţiei americane”. Vladimir Putin a reamintit că actualul lider de la Kiev, căruia nu-i pronunţă niciodată numele, când era încă oarecum legitim a emis un decret de interzicere a negocierilor. Deci, cum se pot relua discuţiile, acum, dacă sunt interzise oficial? Dacă negocierile ar începe în cadrul legal actual, acestea vor fi din punct de vedere juridic ilegitime, ceea ce înseamnă că ele ar putea fi neluate în seamă, ţinând cont şi de faptul că mandatul prezidenţial al lui Zelenski a expirat. Mai nou, New York Times i-a dedicat fostului şef al diplomaţiei americane un portret prea puţin amabil, considerându-l nu un pacificator, cât un strateg de război. Publicaţia menţionată dezvăluie disensiuni între Pentagon, mai puţin tentat de riscuri şi Departamentul de stat favorabil trimiterii de trupe şi arme cât mai multe. Pe dosarul ucrainian Antony Blinken a părăsit Departamentul de stat fără triumfalisme, fiindcă moştenirea sa nu se bazează pe încheierea unor tratate de pace majore, ca efect al demersurilor diplomatice, ci pe rolul său în război. Moscova monitorizează îndeaproape retorica lui Trump şi rămâne pregătită „pentru un dialog egal, mai exact aşteaptă semnale”, a mai spus Peşkov. Pentru ziarul italian Il Foglio preşedintele ucrainian a declarat deunăzi ce înseamnă „a nu mai face greşelile trecutului” enumerând doleanţele ucrainienilor pentru un acord. Deocamdată nimeni nu ştie planul de pace al lui Trump şi Zelenski a declarat că însuşi preşedintele american nu ar avea o strategie clară în detaliu. Clar este un lucru: preşedintele american nu va putea pune capăt războiului din Ucraina, pentru că nu va putea accepta condiţiile Rusiei, de care are cunoştinţă. Pentru ca armata rusă să se oprească, SUA trebuie să recunoască noile teritorii ocupate şi să respingă aderarea Ucrainei la NATO. Atât timp cât Kievul va cere aderarea la NATO ruşii vor continua ofensiva. Şi au rezultate. La nivelul UE, Kaja Kallas şefa politicii externe, a reluat ideile sale: „investim miliarde în şcoli, asistenţă socială şi asistenţă medicală dar dacă nu investim mai mult în apărare toate acestea sunt în pericol”. Kallas a susţinut creşterea programului european de ajutor militar pentru Ucraina. Donald Trump trebuie să se concentreze aşadar nu numai pe ce să-i de lui Putin, ci şi pe ce să-i dea lui Zelenski, care solicită garanţii de securitate eficiente şi durabile. Doar liniştirea lui Putin nu va garanta pacea.
