Zâna Tăiețeilor își face apariția, în premieră absolută în România, pe scena Teatrului pentru copii și tineret Colibri Craiova, sâmbătă, 30 ianuarie 2021.
Zâna Tăiețeilor este o poveste originală, scrisă de dramaturgul Alina Nelega și regizată de Gavril Cadariu. Din distribuție fac parte actorii Oana Stancu, Adriana Ioncu, Alis Ianoș, Geo Dinescu și Marin Fagu. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de Zeno Apostolache.
Primele reprezentații sunt sâmbătă, 30 ianuarie, ora 18:00, și duminică, 31 ianuarie, ora 11:00.
„De ziua lui, Bongo, motanul cel poznaș al Mădălinei, are o singură dorință: s-o întâlnească pe Zâna tăiețeilor. Mai ales pentru că tăiețeii sunt mâncarea lui preferată, iar Mădălina are grijă să nu lipsească de la nicio masă, sub nicio formă: cu lapte, cu gem, cu brânză, caramel sau nucă. Dar nimeni n-a auzit de Zâna tăiețeilor, deși ea trebuie să existe, că doar tăiețeii au și ei o zână, nu? Așa că cea care poate să-l ajute pe Bongo, cea care știe tot despre lumea poveștilor, este Zâna Zânelor, bineînțeles. Aventura începe, iar în drumul lor spre Zâna Zânelor cei doi au de înfruntat obstacolele cu care se confruntă fiecare copil și pisic, atunci când ies în stradă. Vor reuși oare? Spectacolul vă răspunde la această întrebare, iar dacă sunteți curioși, vă așteptăm să aflați unde e Zâna tăiețeilor și cum i s-a îndeplinit dorința lui Bongo.“
ALINA NELEGA, dramaturg
Scrie piese de teatru, romane și, mai ales, îi place foarte mult să spună povești. Le-a spus la radio și pe scenele teatrelor, ale celor din România și din alte părți. A povestit despre Năzdrăvanul din stele, despre Zurinka, prințesa romilor, despre Shakespeare și despre Moș Crăciun. Personajele ei sunt iepuri, crocodili, albinuțe, căței și alte ființe mici, dar mai ales copii, care devin prinți și prințese în fiecare zi, chiar dacă merg la școală sau învață online, de-acasă. A scris despre dragoni, a spus povestea alfabetului și a inventat o fabrică de povești. Îi place să se joace și să mănânce ciocolată și tăieței și bea numai ceai cu miros de scorțișoară, alături de personajele ei și de copiii-spectatori.
GAVRIL CADARIU, regizor
Este directorul Teatrului pentru copii și tineret Ariel din Târgu-Mureș din 1998, conferențiar universitar doctor la Universitatea de Arte din același oraș. În perioada 1997 – 2009 a ocupat funcția de director executiv în cadrul Fundației Dramafest, iar între 1992 – 2000 a fost director artistic la Teatrul RAA Londra. Autorul lucrării „Animația în spectacolul de teatru: De la avangardă la alternativă”, regizorul Gavril Cadariu a pus în scenă zeci de spectacole, începând din anul 1993. În portofoliul său regizoral se află și spectacole de teatru radiofonic, unul dintre acestea „Amalia respiră adânc”, de Alina Nelega, fiind nominalizat la Premiul UNITER. Gavril Cadariu a fost regizor-moderator, coordonator de workshop-uri în Teatru Forum și arte participative în proiecte cu parteneri precum: European Cultural Foundation, Universitatea Cymru din Țara Galilor sau Institutul Cultural Român.
MIHAI PASTRAMAGIU, scenograf
De peste 45 de ani semnează scenografii la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. Este, de asemenea, puternic legat de arta animației, iar cel care a mediat apropierea de lumea spectacolelor cu păpuși este Teatrul Vasilache, din orașul natal, Botoșani. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe teatre din țară, dar și din străinătate, semnând scenografia a peste 250 de spectacole. La Teatrul Colibri este pentru a doua oară, prima scenografie creată aici fiind cea din spectacolul Sarea în bucate, în anul 2012, regia Valentin Dobrescu. Ca artist plastic a expus pe simezele mai multor galerii de artă din România, a publicat grafică și caricatură în cărți, ziare și reviste.
ZENO APOSTOLACHE, compozitor
Este secretar muzical la Teatrul pentru copii și tineret Ariel din Târgu-Mureș din 2004, oraș în care a fost pentru câțiva ani profesor de pian, numărându-se totodată printre fondatorii Teatrului 74. A înființat trupele „Kush Kush” – world music band (piese proprii și folclor balcanic) și „Zakusca” – ethno-progressive, cu care a susținut numeroase concerte în țară. A făcut o adevărată pasiune pentru muzica de teatru încă din 1998, când, grație recomandării profesorului Filip Ignac, ajunge să colaboreze cu regizorul Bocsárdi László, la spectacolul Romeo și Julieta.
