Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a găzduit săptămâna trecută, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „HomoMoldavanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, autor Octavian Țîcu, deputat, preşedinte PUN şi cercetător-istoric.
Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României. „Îmi face plăcere să fiu alături de dumneavoastră la această lansare de carte a domnului profesor, istoric, Octavian Țîcu, cel care a avut curajul să pună pe tapet un subiect atât de delicat și complex. După lansările de succes din țară, a venit și rândul Craiovei de a fi gazda dumneavoastră. Apreciată de critici, cartea poate fi, astăzi, lecturată de toți craiovenii, care sunt convins că vor dori să-și întregească colecția personală cu această operă literară, un prețios document istoric.”, a precizat Stelian Bărăgan, viceprimarul municipiului Craiovei.
Lansarea de carte a fost însoţită şi de o lecție publică, la care a fost prezentă şi Anișoara Stanculescu, director de Cabinet al Prefectului Dolj. În prezentarea de față vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. „Am răsfoit cartea și abia așteaptă să o citească în întregime. Înţeleg că este extrem de interesantă. Este un demers aprofundat al unei realități obligatorii de cunoscut pentru noi toți”, a subliniat Anişoara Stănculescu 
Familia Europeană o va primi și pe Republica Moldova?
Profesorul Alexandru Gîdăr, invitat în dubla calitate de profesor de istorie şi inspector şcolar adjunct, a declarat că momentul lansării nu este întâmplător. „Momentul ales este preziua începutului României Moderne, 24 ianuarie, când s-a unit Valahia cu Moldova. De asemenea, este preziua momentului când Basarabia a început ruperea de Rusia. Este momentul Independenței din 1918 a Republicii Moldovenești. Momentul 27 martie 1918 când Basarabia se întoarce la țara sa după mai mult de o sută de ani. Vom putea sărbătorii o unitate care va fi obligatoriu într-un cadru european. Unitatea Basarabiei cu România nu poate să fie anti-europeană, ea va fi în această familie europeană!”, adaugă profesorul Gîdăr.
Evenimentul a fost moderat de jurnalista Marga Bulugean, redactor-şef la ziarul Cuvântul Libertăţii, care a completat afirmația inspectorului școlar adjunct. „Cred că mai importantă este unirea între idei, între oameni, unirea între proiecte și cred că acest lucru se întâmplă. România a întins o mână surorii mai mici. Este adevărat, proiectele în țara noastră se fac mai greu, dar se fac. Este extrem de important gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, este un proiect de suflet al poporului român de pe un mal al Prutului pentru românii de pe celălalt mal şi sper să reducă dependenţa Republicii Moldova de gazul rusesc.” 
Am rămas la un copil, dar am scos 10 cărți.
Evenimentul a continuat cu declarația autorului volumului, Octavian Țîcu. „Mă bucur să mă aflu la Craiova cu acest copil. Eu am scris prima mea carte în 2004, și anume teza mea de doctorat și în anul în care am scos această carte, „Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române”, s-a născut băiatul meu, primul meu copil. Când scot o carte, să am un copil, mi-am zis. Am rămas la un copil, dar am scos 10 cărți.”
Publicul craiovean s-a putut bucura și de vizionarea, în cadrul lansării de carte, a unui fragment, pe alocuri halucinantă, despre „cum s-a construit HomoMoldovanus Sovietic, despre care am crezut că a murit în anul 1989. Mai este viu în Republica Moldova și crează disfuncționalități majore în funcționarea ei. Mai mult decât atât, împiedică apropierea de România. Trebuie să vedeți natura distructivă a demontării românului din moldovean. Fragmentul acestui film este din Siberia, într-un sat construit de românii care au fost deportați acolo.”, a adaugat Octavian Țîcu.
Istorie contrafăcută, mituri fundamentale false și deznaționalizare
HomoMoldovanus, spune autorul, a avut o cultură în care antiromânismul și românofobia au avut un loc central, școala și educația au avut un rol fundamental deoarece acolo s-a cultivat această identitate unde istoria era contrafăcută, bazată pe niște mituri fundamentale false.
„România nu va fi împlinită fără Moldova. Între cetățenii moldoveni și români trebuie să existe punți. Avem nevoie de aceste punți. Republica Moldova este conectată la România. Noi nu ne simțim diferit. Locuitorii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România, chiar mâine. Sunt mai mult de o treime”, a spus Vlad Țurcanu, jurnalist, analist politic şi fost consuilier prezidenţial al preşedintelui Timofte.
Pentru Viorel Iordăchescu, un apropiat al autorului, jurnalist şi Mare Maestru la Şah, Republica Moldovenească a însemnat un pericol. Pe atunci, trăind în Chișinău nu puteai să fi român, nu puteai să te declari român. „Tatăl meu este român, dar nu putea spune asta. Numindu-mă Viorel era un pericol. Familia ta putea fi mărginită. La 12 ani, chiar în trenul Chișinău-București, am înțeles că lucrurile pe care le învățam în școală nu reflectau purul adevăr. A fost un șoc pentru mine. Am fost învățat la școală că suntem diferiți, că suntem moldoveni și nu suntem deloc români.”, a afirmat Viorel Iordăchescu, specialist în comunicare.
ANA-MARIA PETOLESCU
