Danemarca: confiscări de bunuri, reduceri de drepturi pentru imigranţi

0
78

Protestele organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului n-au schimbat nimic. Parlamentul danez a adoptat marţi o reforma a dreptului la azil cu destule dispoziţii “spectaculoase“, cum ar fi aceea privind confiscarea de bunuri în valoare de 10.000 coroane (1.340 euro), sumă destinată finanţării sejurului în regat. Permisele de rezidenţă sunt reduse de la 5 la 2 ani, şi o serie de alte restricţii privind drepturile sociale, în principal, sunt clarificate într-o altă abordare. Premierul liberal Lars Lokke Rasmussen, lipsit de o susţinere consistentă în parlament (folketing) nu a avut dificultăţi în a obţine alăturarea, de-a dreptul entuziastă, a deputaţilor partidului danez, cu o ostilitate afişată faţă de imigranţi. În acelaşi timp opoziţia social-democrată s-a raliat, avansând unele amendamente. Purtătorul de cuvânt al partidului poporului danez a fost categoric: “Ceea ce noi spunem este că dacă veniţi în Europa voi trebuie să evitaţi Danemarca“. Contrar Germaniei sau Suediei, Danemarca nu are vreo îngăduinţă faţă de imigranţi veniţi din Siria, Afganistan sau Eritreea, deşi anul trecut a înregistrat totuşi 21.000 de cereri de azil. După scăparea de sub control din vara trecută a fluxului, cele mai multe ţări au luat măsuri pentru controlul la frontiere, abolind acordul Schengen. Dar nici un guvern nordic nu  a iniţiat măsuri atât de restrictive. “Este inacceptabil pentru contribuabilul danez să plătească pentru solicitarea de azil a unor persoane care deţin patrimoniu“, s-a exprimat un parlamentar. În această cheie se gândeşte, încât comisarul european pentru drepturile omului la Consiliul Europei a pus în gardă Copenhaga. Deşi pentru 70% din danezi, imigraţia constituie deja principala problemă. Danemarca nu este singura ţară în care se confiscă o parte din bunurile imigranţilor ce pun piciorul pe teritoriul său. O cerere de azil în Elveţia presupune plata a 1000 de franci elveţiei (913 euro), la sosirea pe teritoriul elvet. În Bavaria, dar şi în Baden-Wurttenberg, autorităţile au trecut la confiscarea de bunuri personale solicitanţilor de azil, potrivit “Bild“. “Dacă valoarea bunurilor reţinute de poliţie excede 750 de euro“, a spus ministrul de interne al Bavariei, Joaquin Hernan (CSU), “diferenţa se returnează“. Discuţiile sunt aprinse, cu puncte de vedere diverse. Danemarca, Suedia şi Polonia sugerează că fractura se adânceşte, şi este o realitate pericolul în care se află Schengenul. Europa nu poate primii toată lumea, a spus Joachim Gauck, preşedintele Germaniei la Forumul de la Davos. Numit în ţara sa “preşedintele inimilor”, Joachim Gauck a spus că “în SUA premiile Nobel adjudecate de imigranţi sunt de 3-4 ori mai numeroase decât cele obţinute de americani născuţi în America“. O limitare a numărului de refugiuaţi şi eforturi pentru pacea din Siria trebuie făcute. Pentru Joachim Gauck, renaţionalizarea frontierelor duce la punerea în discuţie a libertăţii de circulaţie, ceea ce este o mare pierdere. Ieri, Comisia Europeană a adoptat un raport ce concluzionează că Grecia şi-a neglijat obligaţiile în gestionarea frontierelor sale exterioare spaţiului Schengen, a afirmat comisarul european Valdis Dombrovoskis. Toate cancelariile europene enunţă puncte de vedere proprii, care din păcate nu se mai armonizează între ele. Încât, de la o zi la alta, nu sunt excluse suprizele de orice natură, deşi toate privirile se îndreaptă spre cancelarul Angela Merkel, aparent în criză de idei şi singură, deşi Turcia, prin premierul Ahmet Davutoglu, a asigurat că ţara sa va face “totul pentru reducerea numărului de refugiaţi” care vor să ajungă în Europa. Promisiunea e de 3 miliarde de euro.