Pentru că aceasta este concluzia juriului european care a analizat, în luna decembrie, strategia culturală a Craiovei, înscrisă în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Comisia Europeană a făcut publice motivele pentru care oraşul nostru nu s-a aflat pe lista scurtă a celor patru oraşe, considerând, per total, că strategia a avut multe idei „interesante”, dar care au fost destul de slab reprezentate – au lipsit detalii legate de organizarea şi finanţarea lor. În lipsa conţinutului, proiectele au părut doar nişte forme goale. Juriul european i-a recomandat Craiovei ca, pe viitor, să-şi construiască un managment cultural capabil în regiune.
Raportul este redactat în limba engleză şi a fost postat recent pe site-ul Comisiei Europene, la rubrica special dedicată acestei competiţii. De altfel, raportul după preselecţia din România a venit primul, cel din Grecia – cealaltă ţară care va desemna un oraş în 2021 – fiind încă aşteptat. Analiza referitoare la jurizarea din România cuprinde 18 pagini, dintre care două sunt dedicate Craiovei, iar restul celorlalte 13 oraşe care s-au înscris în competiţie – Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bacău, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara. Fiecărui oraş i se spun părţile bune din proiect, dar şi cu ce nu a reuşit să convingă juriul. Ultima parte a documentului vine cu recomandări la adresa celor patru finaliste – Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Bucureşti – de a-şi concentra următoarele proiectele culturale pe cele şase criterii ale competiţiei, pentru a avea şanse în iunie 2016, când se va face nominalizarea oraşului câştigător.
Olguţa Vasilescu: „Am vaga bănuială că juriul nici nu a citit dosarul Craiovei”
După dezamăgirea suferită în decembrie, când Craiova nu s-a văzut inclusă nici pe lista scurtă, autorităţile locale nu s-a împăcat cu înfrângerea şi a contestat decizia juriului, atât la Comisia Europeană, cât şi la Ministerul Culturii, ultimul care are un cuvânt de spus în desemnarea finaliştilor. Raportul Comisiei Europene a picat în perioada în care Primăria Craiova aşteptă încă un răspuns la această contestaţie. Ca şi în urmă cu o lună, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a ales să comenteze raportul CE pe pagina sa de facebook. „Am vaga bănuială că juriul european pentru competiţia Capitala Europeană a Culturii nici nu a citit dosarul Craiovei. În orice caz, argumentele de respingere sunt ca bancurile cu Radio Erevan, când suntem culturali, când nu mai suntem. Să pui la îndoială capacitatea oraşului de a organiza evenimente de anvergură, deşi în fraza următoare îl lauzi cât de bine organizează Festivalul Shakespeare, când ai avut aici evenimente de la Carmina Burana până la Eurovision sau Europa SZN, mi se pare cel puţin indecent. Mă intreb ce evenimente de anvergură a organizat Baia Mare, ca să ia faţa Craiovei?“, a postat primarul Craiovei.
Angajamentul din partea autorităţilor, un punct obţinut
Dar să vedem ce a plăcut şi ce nu a convins juriul european. Comentariul referitor la Craiova este deschis cu o apreciere la adresa autorităţii locale, juriului plăcându-i, aşadar, dorinţa municipalităţii de a continua această strategie, chiar şi dacă nu va fi declarată câştigătoare. „Juriul a notat integrarea noii strategii culturale şi angajamentul primarului de a continua această strategie, indiferent de rezultatul competiţiei. Sunt multe proiecte care merită să fie puse în aplicare. Directorii executivi şi artistici sunt deja desemnaţi”, se arată în raport. Dar angajamentul autorităţii de a se dedica acestui proiect nu a fost totul, sunt de părere juraţii, pentru că important rămâne, de fapt, proiectul în sine. Iar următoarele considerente se referă strict la conţinutul proiectului cultural cu care s-a prezentat Craiova.
Idei interesante, dar lipsite de consistenţă
Juriul european a considerat că oraşul Craiova a venit cu multe idei interesante, dar, din păcate, lipsite de consistenţă. Analizându-le, membrii juriului spun că propunerile de evenimente culturale ale Craiovei nu au avut în spate detalii referitoare la cum ar fi organizate şi cu ce fonduri ar fi implementate. În lipsa acestor detalii, impresia a fost că sunt doar nişte proiecte culturale formale. Juriştii au dat şi două exemple în acest sens. Primul se referă la ideea de microcentre culturale. „Proiectul în schiţă conţine multe idei interesante. Acestea includ crearea de microcentre care să ajute cultura să ajungă în zone unde există puţine instituţii culturale, cu precădere în zonele rurale. Proiectului i-au lipsit detaliile privind administrarea acestora şi, important, un model de susţinere financiară viabil pentru aceste centre”, se mai spune în raportul juriului din partea Comisiei Europene.
Greşeli de abordare
Al doilea exemplu de propunere fără susţinere, oferit de membrii juriului, a fost Centrul Artistic pentru romi. Alături de implicarea bloggerilor şi a şcolilor, a fost apreciată şi implicarea comunităţii de romi. Juriului i-a plăcut ideea creării unui Centru Artistic care să fie dedicat acestei etnii, dar, din nou, s-a spus că nu s-a venit cu detaliile concrete despre cum va fi organizat. ” Proiectului (…) îi lipseşte, în prezent, un concept artistic de fundal şi un program, suficient de concrete. Juraţii au avut dubii cu privire la unele aspecte ale programului care păreau să formalizeze direcţii culturale şi sociale paralele, în loc să le integreze, de exemplu proiectul «Beethoven» pentru persoanele cu dizabilităţi”.
Pe lista greşelilor, juriul a pus şi lipsa de inspiraţie a Craiovei de a se folosi de un brand cultural existent, marele sculptor Constantin Brâncuşi. „Personalitatea recunoscută la nivel mondial a lui Brâncuşi nu a fost suficient de bine exploatată, cu excepţia unei mari expoziţii, în aşa fel încât să reprezinte un brand pentru oraş şi să atragă un public european numeros în capitala europeană a culturii”, au atras atenţia membrii juriului.
Criticată pentru buget prea mare pentru marketing
Craiova a fost depunctată, se pare, şi pentru modul cum şi-a plănuit bugetul de cheltuieli. Juriul european a considerat că alocarea unui procent de 25% din bani pentru marketing este mult prea mare. „Procentul de 25% alocat pentru marketing este semnificativ mai mare faţă de bugetele competiţiilor recente privind desemnarea unei capitale culturale europene a culturii. Acest fapt poate indica o tendinţă de a promova oraşul în sine, în detrimentul conţinutului cultural”, se mai arată în raport. Dintr-un buget total de 49,37 milioane de euro, o sumă de 30,85 milioane de euro a fost programată pentru implementarea proiectelor culturale, iar restul (18,52 milioane de euro) pentru promovare.
Bugetele celorlalte oraşe au arărat în felul următor: Alba Iulia (buget total: 28 milioane de euro; bugetul activităţilor: 16,97 milioane de euro) ; Arad (buget total: 40 milioane de euro; bugetul activităţilor: 26,5 milioane de euro); Bacău (buget total: 24 milioane de euro; bugetul activităţilor: 13,8 milioane de euro); Braşov (buget total: 37,26 milioane de euro; bugetul activităţilor: 27,29 milioane de euro); Brăila (buget total: 23,07 milioane de euro; bugetul activităţilor: 10,97 milioane de euro); Bucureşti (buget total: 75 milioane de euro; bugetul activităţilor: 52,5 milioane de euro); Cluj-Napoca (buget total: 35 milioane de euro; bugetul activităţilor: 24,55 milioane de euro); Iaşi (buget total: 35,5 milioane de euro; bugetul activităţilor: 23,62 milioane de euro); Sfântul Gheorghe (buget total: 37,50 milioane de euro; bugetul activităţilor: 29,4 milioane de euro); Suceava (buget total: 25 milioane de euro; bugetul activităţilor: 19 milioane de euro); Târgu Mureş (buget total: 32,5 milioane de euro; bugetul activităţilor: 23 milioane de euro); Timişoara (buget total: 48,5 milioane de euro; bugetul activităţilor: 33,95 milioane de euro).
Concluzii dure
În ansamblu, juriul a considerat programul cultural propus de Craiova a fost „destul de slab dezvoltat, dezorientat şi centrat doar la nivel local: îi lipseşte o viziune şi o structură clare. A existat un dezechilibru între «evenimentele pentru» oameni şi colaborările şi co-producţii artistice. Nu a reprezentat o promisiune că va avea suficient conţinut pentru a atrage un public european mai numeros”.
Cea de-a doua concluzie, ultima şi cea mai dură, este că oraşul Craiova a lăsat impresia că nu are capacitatea de a gestiona un titlu de o asemenea anvergură. „Juriul a avut îndoieli vizavi de capacitatea oraşului de a gestiona titlul de capitală culturală care presupune o creştere a considerabilă a volumului şi complexităţii actualei scene culturale (în pofida excelentului Festival Internaţional Shakespeare)“.
De altfel, raportul se încheie cu o recomandare a juriului în această direcţie, Craiova îndrumată să-şi construiască un managment cultural capabil în regiune. „În general, juriul a apreciat angajamentul şi abordarea autorităţilor locale, care este o recunoaştere a rolului culturii în dezvoltarea oraşului. Programul a avut elemente pentru o ofertă culturală foarte eficientă în următorii câţiva ani, care ulterior va contribui la dezvoltarea oraşului şi a regiunii. Pe viitor, va fi probabil nevoie să se concentrare asupra creării capacităţii de management cultural în regiune”.
