Premierul elen Alexis Tsipras l-a propus ca ministru de Finanţe al Greciei pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, semn că guvernul de coaliţie format de partidul Syriza va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. Guvernul îşi va asuma responsabilităţile imediat, prima şedinţă a Executivului fiind programată astăzi.
Varoufakis, profesor de economie, cel mai recent la Universitatea din Texas, se descrie ca fiind “un marxist liberal”. “Mandatul partidului este de a renegocia acordul (cu creditorii internaţionali n.r.)”, a declarat duminică Yanis Varoufakis, pentru CNBC. Echipa de economişti a Syriza doreşte să obţină de la BCE o reducere drastică a datoriilor Greciei, propunând, printre altele, un schimb de obligaţiuni. “Grecia a intrat în faliment în 2010, iar Europa, în infinita sa înţelepciune, a încercat să rezolve problema insolvenţei aşezând cel mai mare împrumut din istorie pe umerii slăbiţi ai statului grec falimentar”, a spus Varoufakis, menţionând că Grecia nu are cum să îşi plătească toate datoriile.
Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acţiuni pe care premierul le va întreprinde va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI şi alţi investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 312 miliarde de euro. Posibila mutare, fără precedent, a provocat deja reacţii din partea politicienilor şi bancherilor. În ceea ce priveşte BCE, statul elen datorează instituţiei 27 miliarde de euro, deoarece BCE a cumpărat, în 2010 şi 2011, obligaţiuni guvernamentale elene pentru a reduce nivelul randamentelor şi a ajuta ţara să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale.
Mai mulţi oficiali UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble şi omologul său olandez Jeroen Dijsselbloem, au avertizat în ultimele zile Grecia în privinţa riscurilor la care statul se expune în cazul în care deviază de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor. Mai mult, un eventual eşec al Greciei de a continua reformele va duce la excluderea statului de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană prin noul program de achiziţii de active din zona euro, program a cărui valoare totală este de circa 1.100 miliarde de euro şi care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Grecia nu va putea să participe la programul BCE cel puţin până în iulie, din cauza limitelor impuse achiziţiilor instituţiei de obligaţiuni de la un emitent, a spus săptămâna trecută preşedintele instituţiei, Mario Draghi.
