Poliţia new york-eză a anunţat joi, 26 ianuarie a.c., că a descoperit, săptămâna trecută, două parchete conţinând 16 kg de cocaină, livrate „deloc din greşeală” la sediul ONU. Cocaina în discuţie fusese expediată din Mexic, între coperţile a 14 cărţi, astfel încât fiecare carte să dosească peste un kg din această substanţă stupefiantă. Purtând un logotip similar celui al ONU, pachetele au tranzitat un centru de triere al unei mesagerii private din Cincinnati. Ele nu erau adresate nici ONU, nici unei persoane care lucrează într-unul din birourile acestei instituţii, motiv pentru care „nu se poate vorbi de o valiză diplomatică”, a subliniat purtătorul de cuvânt Martin Nisirski. O anchetă a NYPD (Departamentul de Poliţie din New York) şi a DEA (agenţia americană de luptă contra traficului de stupefiante) este, actualmente, în curs. Ipotezele de lucru sunt numeroase. Şi unele dintre ele au fost avansate de Paul J. Browne, responsabil cu relaţiile publice în NYPD. Tot felul de supoziţii sunt vehiculate, mai ales că valoarea drogurilor se ridică la două milioane de dolari. Evenimentul demonstrează că traficul de droguri între Mexic şi SUA a devenit o banalitate. La cinci ani de la debutul luptei guvernului mexican, condus de preşedintele Felipe Calderon, contra cartelurilor de droguri, bilanţul dramatic se ridică la 45.000 de morţi. În Columbia, primul producător mondial de cocaină şi principalul furnizor al cartelurilor mexicane, 47% din cele 17.000 de omucideri, în 2010, sunt atribuite „narcos”. La nivel mondial, eşecul politicii represive este copleşitor: în perioada 1998-2008 consumul de opiu a crescut cu 34,5%, cel de cocaină cu 27%, iar cel de canabis cu 8,5%, potrivit datelor furnizate de Comisia mondială privind politica de droguri. Acest organism, cuprinzând mai mulţi foşti şefi de state latino-americane, personalităţi internaţionale, precum fostul înalt comisar ONU pentru drepturile omului, Louise Arbour, solicită o revizuire radicală a politicilor îndreptate împotriva drogurilor. Într-un raport publicat în luna iunie anul trecut, ei estimează că legalizarea anumitor substanţe şi prioritatea acordată tratamentului dependenţilor ar permite perturbarea activităţii cartelurilor care domină piaţa neagră a drogurilor.
