Război în Ucraina: Kievul cere excluderea Rusiei din ONU

Vizita lui Zelenski la Washington, la puţină vreme după ce fusese desemnat de săptămânalul „Time”, „Omul anului”, pentru că încarnează curajul contagios, care a permis poporului să reziste invaziei ruse a fost asemuită cu cea a lui Winston Churchill, de Crăciun, în 1941, venit de asemenea în ţinută militară pentru a discuta cu Roosevelt. Bine primit, la prima sa vizită în afara ţării, după începerea invaziei ruse, Zelenski a pozat ca un erou, exprimând un melanj de umor şi gravitate, de forţă sufletească şi dorinţă de libertate. Dacă va câştiga sau nu, în lunile următoare, războiul, rămâne de văzut. Dar comparaţia cu Churchill face involuntar şi o trimitere subtilă la faptul că fostul premier britanic, personaj politic de reală anvergură, a pierdut alegerile din 1945 fiindcă eroii agasează cu timpul. Ucraina rămâne o democraţie imperfectă. Din păcate. Fireşte sunt vremuri de război cu rigorile specifice. Surpriza pe care ne-a oferit-o recent Rada de la Kiev descumpăneşte, oricum, realmente: în pofida solidarităţii româneşti, exprimată în toate împrejurările, a eforturilor enorme, a promisiunilor lui Zelenski că va iniţia măsurile necesare pentru protejarea minorităţii române din Ucraina am aflat cu stupoare că nimic nu s-a schimbat. Comunicatul ministerului de Externe al României n-a fost cu siguranţă prea plăcut la Kiev. Dar nici îngrijorător. România va susţine calea europeană a Ucrainei, dar atitudinea Kievului privind respectarea unor norme elementare de democraţiei este un semn prost. Să ne amintim că acordul de la Minsk din 12 februarie 2015 prevedea pentru rusofonii şi rusofilii din Donbas limba oficială. Nu s-a respectat. La 1 septembrie a.c. Oleksi Danilov, preşedintele Consiliului de securitate şi apărare, declara că locuitorii Donbasului care nu vorbesc limba ucrainiană pot să plece, pentru ca pe 21 octombrie a.c. să fie mai precis: limba rusă trebuie să dispară complet. SBU a reţinut numeroşi civili bănuiţi de colaborare cu Rusia, 12 partide politice au fost desfiinţate, iar la 1 decembrie a.c. acelaşi Consiliu de securitate şi apărare a interzis organizaţiile religioase afiliate centrului de influenţă al Federaţiei ruse. Poate, toate acestea ca măsuri de siguranţă în vremuri tulburi, de suferinţă teribilă. Kievul a cerut statelor membre ONU privarea Federaţiei ruse de statutul de membru permanent al Consiliului de securitate şi chiar excluderea din ONU. Ceea ce teoretic anulează orice iluzie, în perspectiva imediată de eventuale tratative de pace. Pe teatrele de operaţiuni luptele continuă. Un atac ucrainian cu drone a lovit baza aeriană rusă Engels, pentru a doua oară într-o lună ucigând 3 militari ruşi. Baza Engels se află în nord-estul frontierei ucrainiene. Precedentul atac avusese loc la 5 decembrie. Referindu-se la vizita la Washington a preşedintelui ucrainian, New York Times din 22 decembrie a.c. releva că lista de solicitări în materie de armament n-a fost satisfăcută integral: 2 miliarde dolari în arme şi echipament militar şi un angajament al Congresului pentru 50 de miliarde ajutor suplimentar anul viitor. Nu e puţin. La conferinţa de presă, a preşedintelui american, Joe Biden, de miercurea trecută, în timpul vizitei lui Zelenski, acesta a admis o virtuală participare prin procură, dar a precizat că aliaţii nu doresc un război cu Rusia. Nu caută un al treilea război mondial. Să mai reamintim doar că la 4 octombrie a.c. preşedintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care se consfinţea că orice nouă negociere cu Rusia este interzisă.