Miercuri, 2 octombrie 2024, ora 11.00, Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova vernisează expoziţia temporară „Oameni şi cărţi. Tipografii, librării şi legătorii craiovene. Începuturi” dedicată istoriei celebrelor tipografii şi librării care au funcţionat în Craiova la începutul secolului XIX şi care au avut un rol esenţial în dezvoltarea culturii româneşti în secolele XIX-XX.
Astfel, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, vor fi etalate în cadrul expoziţiei temporare: documente, cărţi, hărţi, fotografii privind evoluţia primelor tipografii şi librării din Craiova, ce au aparţinut lui Constantin Lecca şi familiei Samitca, adevărate motoare culturale şi intelectuale ce au influenţat profund evoluţia presei şi a vieţii culturale din Craiova şi din întreaga regiune a Olteniei.
Discursul expoziţional va îmbina într-o simbioză perfectă personalităţile lui Constantin Leca, Iosif Samitca, Ralian Samitca, istoria celebrelor tipografii şi librării craiovene pe care le-au deţinut, cu locuri şi evenimente semnificative pentru comunitate, devenite repere istorice locale, ce devin esenţiale pentru păstrarea patrimoniului cultural-istoric local şi pentru transmiterea cunoştinţelor şi poveştilor generaţiilor viitoare.
Constantin Leca a fost o personalitate marcantă a secolului XIX, cunoscut ca primul profesor de desen şi caligrafie din Oltenia, pictor, tipograf, editor, scriitor şi traducător român, s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase şi al picturii cu tematică istorică.
Constantin Lecca a înfiinţat prima tipografie din Craiova, unde s-a tipărit prima revistă de cultură a maselor largi din Oltenia – Mozaicul (1838-1839), dar şi lucrări ale intelectualităţii craiovene, numeroase piese de teatru şi manuale şcolare.
Tipografia lui Lecca, înfiinţată sub tutela Şcolii Centrale din Craiova, a fost amplasată iniţial în dependinţele din curtea Bisericii Sfântul Ilie şi apoi mutată în curtea casei proprii, numită astăzi Casa Brăiloiu-Lecca, ce se află pe strada Constantin Lecca, nr. 29, Craiova, monument de arhitectură impresionant.
Personalitate marcantă a Olteniei, Constantin Leca a realizat picturile Bisericilor Sfântul Ilie (terminată în 1841) şi Madona Dudu (1842-1844), ce n-au rezistat timpului, cele două biserici fiind demolate, Sf. Ilie în anul 1890, iar Madona Dudu în anul 1913, fără ca cineva să facă vreo copie fotografică a picturilor.
Iosif Samitca a fost proprietar de legătorie de cărţi, tipografie, librărie şi editură, context în care, firma familiei Samitca a obţinut în anul 1900, la Expoziţia Universală din Paris, două medalii de argint, dintre care una pentru produsele editoriale didactice, cea mai mare dinstincţie care s-a acordat unei instituţii particulare la noi în ţară pentru produse de profil. De asemenea, în 1906, firma Samitca a obţinut o Medalie de aur la Expoziţia jubiliară a întreprinderilor tipografice din Bucureşti.
Ralian Samitca, fiul lui Iosif, a fost proprietarul celei mai mari librării şi al celui mai însemnat „Stabiliment de tipografie” amplasate central, pe locul actualei clădiri Palace.
În anul 1874, împreună cu Th. Macinca, Ralian Samitca a înfiinţat primul Stabiliment de Litografie din Oltenia. Fraţii Ralian şi Ignat Samitca au avut singura instalaţie din ţară pentru placarde de reclame cu litere încrustate.
Prin publicarea de ziare, reviste şi cărţi, firma familiei Samitca a devenit un punct central al vieţii culturale şi jurnalistice din oraş, contribuind semnificativ la formarea opiniei publice şi la educaţia maselor largi, facilitând alfabetizarea într-o perioadă în care accesul la informaţie era limitat.
Începută iniţial cu o legătorie de cărţi amplasată în curtea Bisericii Sf. Ilie, afacerea de familie a ajuns ulterior să deţină un „magasin de piane”, librării, tipografie şi litografie, editură, „fabrică de cartonage pentru farmacii”.
Curatorii expoziţiei temporare „Oameni şi cărţi. Tipografii, librării şi legătorii craiovene. Începuturi” sunt: Violeta Margareta Dan, drd. Irina Vlad, muzeografi, Ramona Oaie, documentarist – Secţia de Istorie-Arheologie, din cadrul Muzeului Olteniei.
