Piese de o deosebită valoare patrimonială, restaurate în cele mai importante laboratoare din ţară, din cadrul a peste 15 instituţii muzeale, vor putea fi văzute la Craiova, în cadrul Salonului Naţional de Restaurare. Organizat de Muzeul Olteniei, împreună cu Consiliul Judeţean Dolj şi Consiliul Internaţional al Muzeelor – Comitetul Naţional Român ICOM, acesta se deschide astăzi, ora 11.00, la Secţia de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14). Dincolo de expoziţia cuprinzând o multitudine şi o diversitate de obiecte, evenimentul reprezintă un prilej de a celebra profesia de restaurator – una pe cât de frumoasă, pe atât de solicitantă şi, din păcate, prea puţin apreciată şi chiar ignorată.
Ediţia din acest an a Salonului Naţional de Restaurare reuneşte 117 participanţi, reprezentanţi a 17 instituţii din ţară. Muzeului Olteniei şi Muzeului de Artă din Craiova li se alătură Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul de Istorie Galaţi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Judeţean Braşov, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Complexul Naţional Muzeal Moldova Iaşi şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte.
Expoziţia prezintă publicului larg complexele, minuţioasele şi costisitoarele lucrări de restaurare a pieselor muzeale. Aşa sunt obiecte de ceramică / lut prelucrate prin modelare manuală şi ardere, apoi decorate (amfore, cupe, fructiere, vase funerare, vase cu toartă, căni pentru vin ş.a.), piatră, sticlă, metale – fier, bronz, plumb, oţel, argint, alamă, cupru (statuete, vârfuri de lance, săbii, iatagane, pistoale), lemn (lăzi de zestre, ceasuri de perete, obiecte de mobilier), os, piele, dar şi hârtie (carte veche, pergamente / manuscrise, bancnote, documente – brevete militare, bilete de tezaur de stat ş.a.), textile – din bumbac, catifea, mătase naturală, cânepă, lână (cojoace, pieptare, ii, mantii, feţe de masă ori de pernă etc.), pictură (icoane pe lemn şi pe sticlă, lucrări în ulei pe pânză).
«Totdeauna am crezut că un salon de restaurare este, dincolo de expoziţia propriu-zisă, un spaţiu cu o dublă încărcătură emoţională. Pe de o parte emoţia receptorului faţă de obiectul restaurat, de cealaltă parte, a restauratorului care se află, precum artistul, în faţa „examenului” / exerciţiului receptării şi aprecierii valorice. Este şi Salonul de Restaurare tot o carte care poate fi apreciată, lecturată cu plăcere sau… dimpotrivă. Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, o spunem cu mândrie, este de bună vreme un centru important al restaurării româneşti, graţie, desigur, Laboratorului de Restaurare Conservare. Şi anul acesta participările din ţară sunt generoase. Le mulţumim şi pe această cale tuturor instituţiilor şi colegilor care ne-au onorat», a declarat dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.
Dr. Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român ICOM: «Această artă este celebrată, nu întâmplător, prin Salonul de la Craiova – unul dintre cele mai importante centre de cercetare şi de punere în practică a cunoştinţelor despre restaurare din România. Deschiderea sa pentru arena internaţională şi dorinţa de a sprijini întreaga breaslă a conservatorilor şi restauratorilor din România fac din echipa Laboratorului din Muzeul Olteniei unul dintre pilonii pe care se sprijină această profesie din ţara noastră, în condiţiile unei finanţări dificile şi unei salarizări mai mult decât modeste. Tocmai de aceea, fiecare Salon Naţional de Restaurare reprezintă un prilej de celebrare a profesiei, dar şi un motiv pentru stabilirea unui bilanţ, necesar pentru a se trece la o etapă următoare. Este un exemplu de maturitate şi de responsabilitate pe care colegii craioveni îl oferă nouă, tuturor, un exemplu pe care sper să îl urmeze cât mai mulţi».
Între obiectele expuse publicul va putea admira Super Prima Codicis – tipăritură datată 1509, Veneţia, aflată în patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, o Evanghelie greco-romană de secol al XVII-lea, restaurată la Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte, ca şi o scrisoare plic a lui Ion Heliade Rădulescu către Maria Heliade, datată 17 mai 1846 şi aparţinând Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. De asemenea, sunt prezentate mai multe lăzi de zestre, din lemn şi metal, aparţinând Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, cea mai veche de la 1644. Spectaculoase sunt şi un ceas de perete cu pendul de la 1890-1910, făcând parte dintr-o colecţie particulară, o canapea rococo din 1850, restaurată la Complexul Muzeal Arad, icoana „Judecata de Apoi” realizată la 1898 de Matei Ţimforea, zugrav din Cîrţişoara, deţinută de Complexul Naţional Muzeal ASTRA, un pistol cu capsă din secolul al XIX-lea, de la Muzeul de Istorie Galaţi, ori o sculptură din alabastru reprezentându-l pe poetul german din Transilvania Valentin Frank von Frankenstein – 1693 (Muzeul Naţional Brukenthal).
