A XII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Elena Teodorini”, organizată de Teatrul Liric „Elena Teodorini”, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Craiova, se va deschide joi, 29 septembrie, odată cu noua stagiune artistică 2011-2012 a instituţiei, pe parcursul a mai bine de trei săptămâni urmând să aducă în faţa publicului şase spectacole. Dintre acestea, două vor fi prezentate în premieră: baletul pentru copii „Micuţa Dorothy” – pe muzica lui Marius Ţeicu şi libretul Silviei Kerim, cu Eva Ştefănescu în rolul principal (13 octombrie), şi opera „Boema”, de Giacomo Puccini, în regia Arabelei Tănase (20 octombrie).
Opera Maghiară clujeană vă invită în „Castelul prinţului Barbă-Albastră”
Spectacolul care va deschide ediţia din acest an a Festivalului Internaţional „Elena Teodorini” va fi – joi, 29 septembrie, ora 19.00 – „Castelul prinţului Barbă-Albastră”, de Bella Bartok, pus în scenă la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Regizor şi, totodată, dirijor este György Selmeczi, scenografia este realizată de Gyula Lőrincz, iar costumele sunt creaţia lui Ágnes Szakács. Spectacolul şi îi aduce în scenă pe Mária Molnár (Judit) şi János Szilágyi (Barbă Albastră), invitat pentru a da citire prologului fiind Áron Dimény.
Pe parcursul unei ore de muzică, această operă-dialog, într-un act, pe libretul poetului Béla Balázs, introduce publicul într-o atmosferă apăsătoare, plină de simboluri misterioase. Opera a fost dedicată primei soţii a reputatului compozitor şi pianist maghiar, Maria Ziegler-Bartók, dar suportul literar provine din povestirile sângeroase evocate de Perrault, având la bază un episod din istoria nobilimii franceze (mareşalul Gilles de Laval, ars pe rug în 1440 pentru nebuniile sale criminale). Întâmplarea scenică se derulează, de fapt, pe două planuri, al realităţii vizibile şi, respectiv cel intelectual-ideologic. Întâmplarea direct perceptibilă este deosebit de simplă: Barbă-Albastră aduce o nouă soţie în casă, pe Judit, şi înainte de a o lega definitiv de sine, îi arată palatul. În holul acestei clădiri întunecate, reci, cu pereţii umezi se găsesc şapte uşi ferecate. Toate pot fi ale Juditei – spune Barbă-Albastră –, dar o roagă să nu-i cerceteze trecutul. Însă Judit, după ce a părăsit totul şi pe toţi pentru acest bărbat, vrea să-l cunoască în totalitate. Aşa că deschide, pe rând, uşile…
Concerte de arii celebre, jazz şi muzică de film
Festivalul „Elena Teodorini” va continua marţi, 4 octombrie, cu „Gala Operei”, generic ales pentru fragmente celebre din lucrări la fel de celebre: Preludiu şi Habanera din „Carmen” de G. Bizet; Marşul triumfal din „Aida”, Corul sclavilor din „Nabucco”, Brindisi, Corul Ţigăncuşelor şi Corul Matadorilor din „Traviata” de G. Verdi; Aria lui Osmin din „Răpirea din Serai” de W.A. Mozart; Aria Julietei din „Romeo şi Julieta” de Gounod; Aria lui Alfio din „Cavalleria Rusticana” de P. Mascagni; Aria Musettei din „Boema” şi Nessun dorma din „Turandot” de G. Puccini; Aria lui Doolittle din „My Fair Lady” de F. Loewe ş.a. Îşi vor da concursul Corul şi Orchestra teatrului, sub conducerea muzicală a maestrului dirijor Massimo Testa (Italia), iar solişti vor fi sopranele Georgeta Grigore, Magda Gruia-Negoescu şi Diana Ţugui, tenorul Stelian Negoescu, baritonul Ioan Cherata şi basul Sorin Drăniceanu.
Duminică, 9 octombrie, publicul este invitat la un concert extraordinar sub bagheta dirijorală a unui vechi colaborator al Liricului craiovean – Leonardo Quadrini, din Italia. Programul va cuprinde muzică italiană, jazz şi muzică de film în interpretarea a şase celebri cântăreţi italieni.
Una dintre operetele cele mai iubite de public: „Văduva veselă”
Tot în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului a fost cuprinsă şi una dintre cele mai preţuite lucrări ale repertoriului universal de operetă: „Văduva veselă”, de Franz Lehár, pe libretul lui Victor Leon şi Leo Stein, după cartea „Ataşatul de ambasadă” de Henri Meilhac. Spectacolul – în regia artistică a Arabelei Tănase, scenografia lui Răsvan Drăgănescu şi coregrafia lui Emilian Belcin – va fi prezentat pe data de 11 octombrie.
La aproape un secol de la premiera sa vieneză (1905), „Văduva veselă” continuă să fie una dintre operetele cele mai iubite de public, cu multe „şlagăre” muzicale şi momente dansate antrenante. Subiectul este şi el deja celebru: într-un regat imaginar, Pontevedro, o tânără şi frumoasă fată, Hanna, este silită să se căsătorească cu un bătrân demnitar al curţii, putred de bogat. Iubitul ei, tânărul locotenent Danillo, este expediat la Paris, ca ataşat militar al ambasadei Pontevedrine, pentru a nu încurca socotelile sentimentalo-bancare ale regelui. Din… fericire, căsnicia Hannei nu durează decât opt zile, deoarece bătrânul şi bogatul domn Glavary moare subit. Văduvă, veselă, dar mai ales bogată, Hanna Glavary descinde la Paris dornică să-şi înece în şampanie şi lux iubirea pentru Danillo. Aici îl va întâlni chiar pe Danillo, care încearcă şi el să-şi uite dragostea petrecând la celebrul local de noapte „Maxim”. Întâmplările vor face ca Danillo şi Hanna să se întâlnească, să se certe, să se împace, iar să se supere şi, până la final, să se împace definitiv…. Pe scena craioveană, „Văduva veselă” a avut prima premieră la 2 noiembrie 1976, alte patru urmându-i până în prezent, ultima chiar anul acesta, pe 24 martie.
În lumea poveştilor, cu micuţa Dorothy şi căţeluşul Ţic-Ţic
Penultimul spectacol (13 octombrie, ora 19.00) ce figurează pe afişul Festivalului va fi o premieră şi îi va face, cu siguranţă, fericiţi pe cei mici: „Micuţa Dorothy”, pe libretul Silviei Kerim şi muzica lui Marius Ţeicu. Regia artistică este semnată de Carmen Roibu, scenografia – de Sorin Novac, coregrafia – de Francisc Valkay, iar la rampă vor ieşi îndrăgiţii balerini ai teatrului. În rolurile principale – Dorothy (Eva Ştefănescu) şi căţeluşul ei Ţic-Ţic (Anca Ţecu), care sunt purtaţi de un groaznic ciclon, cu casă cu tot, departe în Kansas. În cădere, casa o omoară pe temuta vrăjitoare Zug-Zeg. Spiriduşii şi Zâna Albă îi mulţumesc fetiţei că i-a scăpat de cumplita Zug-Zeg. Dorothy îşi doreşte să se întoarcă acasă, dar află că numai Vrăjitorul Oz o poate ajuta. Pornită în căutarea lui Oz, Dorothy se va împrieteni cu Omul de Paie, Omul de Tinichea şi Leul Papanaş. Împreună vor descoperi că forţa prieteniei te ajută să treci peste toate greutăţile.
Întâmplări din viaţa boemei artistice a Parisul anilor 1830…
Festivalul Internaţional „Elena Teodorini” se va încheia, pe 20 octombrie, tot cu o premieră: „La Bohème”, de Giacomo Puccini, pe un libret de Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica, după romanul „Scénes de la Vie de Boheme” de Henry Murger. Regia artistică a spectacolului îi aparţine Arabelei Tănase, iar scenografia – lui Răsvan Drăgănescu. Alături de Corul şi Orchestra Teatrului Liric, sub conducerea muzicală a maestrului Florian-George Zamfir, îşi vor da concursul artişti ai instituţiei, dar şi colaboratori.
Premiera mondială a „Boemei” avut loc la 1 februarie 1896, la Teatrul Reggio din Torino, şi a fost dirijată de tânărul Arturo Toscanini. De atunci, a devenit parte integrantă din repertoriul operei italieneşti şi este una din operele cele mai jucate pe plan internaţional. Cea mai melodioasă lucrare a lui Puccini este bazată pe o suită de întâmplări din viaţa boemei artistice din Parisul anilor 1830, un emoţionant poem de dragoste, mărturie unică de tandreţe şi lirism.
