În baza unei ordonanțe de urgență, Guvernul a aprobat, ieri, majorarea cu 25 la sută a salariilor personalului din sistemul medical. Această măsură se va aplica începând cu data de 1 octombrie a.c. pentru tot personalul care lucrează în sistemul sanitar. Este de aşteptat însă reacţia medicilor care au ameninţat că vor picheta sediul Ministerului Sănătăţii în prima zi a lunii septembrie dacă salariile nu vor fi majorate într-o singură tranşă cu 50 la sută.
Prim-ministrul Victor Ponta a mai spus că mai este în continuare mult de făcut în Sănătate şi că măririle salariale trebuie să se facă în acelaşi timp cu reforma în sistem, iar cardul de sănătate este parte din aceasta reformă. „Avem ordonanța, e finalizată, prin care prevedem de la 1 octombrie creșterea cu 25% a salariilor actuale pentru tot personalul din sistemul sanitar. Vreau să fiu atât de clar încât toată lumea, care vrea să audă și să înțeleagă limba română, să înțeleagă. E vorba de salariile actuale, 25% la salariile actuale, nu la alte calcule, la alte povești, pentru toată lumea care lucrează în sistemul sanitar”, a declarat Ponta, la începutul ședinței de Guvern.
Creşterea de 25 la sută la salariul actual se aplică conform datelor Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru 181.000 de persoane în reţeaua MS şi a autorităților publice locale şi 12.380 de persoane în ministerele şi instituțiile care au propria reţea – Interne, Apărare, SRI.
Se anulează protestul de la Ministerul Sănătăţii?
Rămâne de văzut însă ce reacţie vor avea medicii care s-au declarat nemulţumiţi de majorarea salariilor cu 25 la sută promisă de Guvern. Cadrele medicale anunţaseră în urmă cu câteva zile că vor picheta Ministerul Sănătăţii pe data de 1 septembrie a.c. La protest şi-au anunţat prezenţa cadre medicale din toată ţara, dar şi pacienţii care sunt de acord cu revendicările salariaţilor din sistemul sanitar. Medicii cer dublarea salariilor într-o singură tranşă – nu până în 2017, cum anunţase Guvernul în urmă cu o săptămână.
Cadrele medicale nu renunţă însă nici la revendicările privind îmbunătăţirea condiţiile de muncă, ceea ce presupune în opinia lor dotarea spitalelor cu echipamentele necesare şi rezolvarea problemei deficitului de personal. Alte solicitări sunt legate de decontarea transportului în comun public sau privat până la locul de muncă şi de la locul de muncă, plata gărzilor să nu mai fie impozitată, aşa cum este în prezent, iar programul de lucru să fie de maximum 48 de ore pe săptămână, cu posibilitatea ca acesta să se echilibreze în funcţie de durata intervenţiilor medicilor.
Legalizarea „atenţiilor” pentru medici, în continuare o problemă aprig discutată
O altă problemă aprig discutată în ultimele săptămâni este cea legată de plăţile informale pe care medicii le primesc de la pacienţi. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vorbesc acum despre onorariile pe care doctorii le vor încasa pe chitanţă de la pacienţii trataţi în regim privat la stat, dacă proiectul adoptat în Senat va trece şi de Camera Deputaţilor. În schimb, ministrul Justiţiei vorbește despre o lege veche de 12 ani care le dă dreptul pacienţilor să facă donaţii celor care i-au tratat. Dar nu există norme ca legea să se aplice.
Pe de altă parte, proiectul de lege privind serviciile private oferite în spitalele publice, care se află în Parlament este văzut de autorităţi ca o soluţie pentru creşterea veniturilor medicilor. Pacienţii care aleg în mod expres un medic ar fi obligaţi să-i dea bani şi în timpul programului de lucru, chiar dacă sunt asiguraţi. Onorariul ar fi prestabilit prin acordul părţilor.
Este vorba de servicii private oferite în spitalele publice. Dacă medicul respectiv nu are posibilitatea să-i dea consultaţia în momentul în care e cerută şi dacă problema poate fi temporizată, contra unei coplăţi. Şi medicii tineri, fără renume, care nu au clientelă proprie, contestă astfel de propuneri. Doctorii care pregătesc proteste cer salarii cel puţin duble, echivalente cu cele ale magistraţilor, şi condiţii decente de muncă.
