Grădina Botanică: Când „specialiştii” n-au… idei

Prin Hotărârea nr. 148/2012 a Consiliului Local Municipal Craiova, Grădina Botanică, înfiinţată în 1952 de regretatul mare botanist prof. univ. dr. Alexandru Buia, mulţi ani decanul Facultăţii de Agricultură, a fost încredinţată spre administrare Universităţii din Craiova, la solicitarea acesteia. Se revenea astfel, după mai puţin de trei ani, la Hotărârea nr. 495/2009. Ideea a fost generoasă, dar atât. Fiindcă Grădina Botanică a ajuns ceea ce se vede cu ochiul liber şi ceea ce descriam în numărul de ieri al cotidianului nostru. Dintre toate facultăţile Universităţii din Craiova, de bună seamă că singura îndreptăţită să aibă expertiză, graţie cadrelor sale academice, era Facultatea de Agricultură şi Horticultură. Nu mai stăruim asupra altor argumente. De dorit ar fi fost ca întreg corpul profesoral, în frunte cu decanul Marin Soare, „să o inventarieze” pas cu pas şi să emită un diagnostic riguros, ştiinţific. Fie că nu se consideră „parte” a unei solicitări a conducerii Universităţii din Craiova la preluarea Grădinii Botanice, fie că se regăseşte în intenţia generoasă, de grabnică reaşezare a acestui sanctuar verde în rosturile sale iniţiale. Nu s-a întâmplat nici una, nici alta, ceea ce complică orice discuţie, cât de cât chibzuită. Încât re-preluarea Grădinii Botanice de către Primăria Craiova, cum s-a făcut auzit, este de actualitate. Din comoditate, indiferenţă, poate chiar absenţa unui respect pentru înaintaşi, specialiştii Facultăţii de Agricultură şi Horticultură, unii poate chiar de bună calitate didactică, n-au idei. Şi e regretabil. Grădina Botanică a Craiovei face parte dintr-un patrimoniu al oraşului, care se pregăteşte să dobândească statutul de Capitală Culturală Europeană. Aportul Facultăţii de Agricultură şi Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova, dacă s-ar fi făcut resimţit, se circumscria şi acestei temerare ambiţii. Nu putem crede altceva. Există în ţară, dar şi în Europa, o mulţime de grădini botanice cu reputaţie consacrată, care funcţionează pe lângă universităţile din oraşele respective. La unele dintre ele ne vom referi.

Grădina Botanică a Universităţii din Strasbourg

Este cunoscută sub numele de Grădina Botanică din Strasbourg sau Grădina Universităţii Luis Pasteur, situată chiar în inima oraşului. A fost înfiinţată în 1619, amplasamentul actual datând din 1884, şi este gestionată şi întreţinută de Universitatea din Strasbourg. Se întinde pe circa 3,5 hectare, cuprinde aproximativ 6.000 de specii de plante, 9 parcele distincte, consacrate arborilor şi arbuştilor originari din cinci continente. 150 de specii de conifere, 350 specii de foioase şi 1.500 de arbuşti, o seră încălzită şi una rece. Grădina Botanică a universităţii constituie o bază pentru practica remarcabilă a studenţilor facultăţilor de profil şi se evidenţiază prin parteneriatele pe care le are cu alte grădini botanice din lume, participând la menţinerea biodiversităţii.

Grădina Botanică din Padova

Considerată a fi cea mai veche grădină botanică din lume, creată în 1545, este un monument cu valoare istorică, arhitecturală şi botanică, plasată de UNESCO pe lista monumentelor de patrimoniu ale umanităţii (din 1997). Această grădină botanică din Padova ajută studenţii în recunoaşterea diferitelor specii de plante şi contribuie la conservarea, printr-o activitate didactică susţinută, a speciilor rare şi ameninţate. Cuprinde plante mediteraneene, exotice, arbori şi arborete. Numărul de plante cultivate este în prezent de 6.000 de exemplare şi un loc aparte este rezervat colecţiei de plante medicinale, care joacă un rol esenţial. Există şi o colecţie de plante carnivore şi otrăvitoare.

Grădina Botanică din Liege

Fondată la 1819, la doi ani după Universitatea din Liege, este singura grădină botanică veritabilă din Walonia. Cu circa 170 de specii de arbori şi arbuşti originari din Europa şi alte continente, Grădina Botanică din Liege, prin complexul său de sere în stil victorian, face parte din patrimoniul istoric şi arhitectural al oraşului. Adevărate colecţii de plante mediteraneene, medicinale, decorative, prin frunză şi floare, toate acestea au permis cercetătorilor experienţe dintre cele mai interesante de-a lungul timpului. În 2009, Universitatea din Liege a regrupat pentru prima dată în istoria botanicii patru site-uri botanice universitare, pentru a forma spaţiul botanic al Universităţii din Liege.

Grădina Botanică din Lyon

8 hectare, din care 6.500 mp de sere, şi colecţii impresionante de portocali, orhidee, trandafiri, bambus, begonia, aracee, plante alpine, plante suculente şi carnivore, plante comune aparţinând locului sau din alte regiuni ale globului. Impecabil întreţinută, Grădina Botanică din Lyon a servit ca bază de practică pentru Şcoala de botanică.

Grădina Botanică din Freiburg

A fost fondată în 1620 de Universitatea din Freiburg şi este una din primele grădini botanice înfiinţate în Germania. Iniţial a aparţinut Facultății de Medicină a acestei instituţii de învăţământ superior şi în timpul războiului de 30 de ani a fost distrusă, fiind reconstruită însă în 1766. Grădina Botanică a avut de suferit şi de pe urma raidurilor aeriene din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Astăzi, grădina reuneşte 8.000 de specii, cu un centru de cercetare. „Botanischer Garden” include plante din regiunile alpine, din zonele deşertice, tropicale, plante protejate, plante acvatice, medicinale, colecţii şi varietăţi de trandafiri, de fructe şi aşa mai departe. Întregul ansamblu este remontant şi primeşte mii de vizitatori. Despre cum e întreţinută n-are sens să mai discutăm.

În loc de concluzii

Am enumerat câteva grădini botanice din Europa, n-am mai menţionat-o pe cea din Dortmund, celebră prin colecţia de trandafiri, doar în intenţia de a genera o discuţie cât mai serioasă asupra Grădinii Botanice din Craiova. Aşa cum arată în prezent, este inacceptabil. Şi, dincolo de vinovăţii, esenţială rămâne reabilitarea ei.

RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÂRLICHE