AC Milan, la piciorul „Podului lui Traian”!

0
82

podNişte buni „prieteni”ai cărţii ne încredinţează, în reportajul lor „de excepţie”, că „Gianluigi Donnarumma şi colegii săi”, pentru a ajunge la Drobeta Turnu Severin, unde dispută astăzi partida din turul trei preliminar al Europa League, cu CS Craiova, vor parcurge un traseu pitoresc – ceea ce este o realitate – pe ruta Craiova-Işalniţa-Filiaşi-Strehaia-Ghelmengioaia…Drobeta Turnu Severin. Numai că, nu puţine localităţi traversate, dincolo de peisajul, de-a dreptul bucolic, în acest anotimp estival, sunt încărcate de istorie densă şi însăşi partida de fotbal de astăzi se dispută, nu departe de piciorul Podului lui Traian, construit de Apollodor din Damasc, arhitectul Columnei, între anii 103-105, considerat fiind „o minune a lumii antice”. Filiaşul, de pildă, are punctul său de referinţă istorică: „Valea Rea”, unde s-a descoperit o cetate fortificată din Halldstattul timpuriu, cu val de apărare lat de 8 m şi înalt de 1,5 m. În cetate s-au identificat fragmente ceramice cu ornamente în formă de „raţe” şi de o culoare neagră cărămizie. La 5 octombrie 1597, Mihai Viteazul întărea stăpânirea mănăstirii Stăneşti, peste mai multe sate, inclusiv jumătate din satul Filiaşi, parte dăruită de jupan Stănilă (D.I.R., B. Veacul XVI, vol. 5, Ed. Academia Română, pag. 64-65). La ieşirea din Filiaşi, după trecerea Jiului, prima localitate din teritoriul judeţului Mehedinţi este comuna Butoieşti, unde s-a născut Constantin Rădulescu Motru (15 feb. 1866 – 6 mart.1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, preşedinte al Academiei Române (1938-1941), personalitate marcantă a primei jumătăţi a secolului al XX-lea. Comuna este întinsă, de-o parte şi de alta a panglici de asfalt (DN 6), până în vecinătatea imediată a oraşului Strehaia şi, fiindcă ne prăpădeam de curiozitate, aflăm din reportajul „de excepţie”, că „Leo de la Strehaia nu e actual”. Parcă mai importantă era menţionarea Mănăstirii Sfânta Treime – ortodoxă – în centrul localităţii, construită de domnitorul Mihai Basarab în 1645, despre care legenda spune că Mihai Viteazul – născut la Strehaia – ar fi ridicat o primă biserică noaptea, şi orientându-se greşit, a ansamblat altarul spre sud, Matei Basarab păstrând aceeaşi orientare. La numai câţiva kilometri se află renumita podgorie a Corcovei, fiind cunoscută de însuşi Marcel Proust, acesta afirmând despre prinţul Bibescu, în elevatul anturaj al Parisului, nu mai stăruim în detalii, că este „cel mai deştept dintre francezi”. La Drobeta Turnu Severin, unde dăinuie „piciorul Podului lui Traian”, construit peste Dunăre, pentru a facilita trecerea trupelor conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de a doua campanii de cucerire a Daciei regelui Decebal, „rossonerii” se vor simţi ca la…Napoli, fiindcă piciorul podului este construit din piatră, cărămidă, mortar şi ciment natural, numit „pozolana”, provenit din cenuşa vulcanică a …. Vezuviului. Podul peste Dunăre măsura 1.135 m, avea 12 m lăţime şi era ridicat la 18 metri înălţime, legând castrul Pontes de pe malul Serbiei de astăzi, de castrul Drobeta. A dăinuit până în anii 271-272. Nu excludem ca astă-seară stadionul municipal din Drobeta Turnu Severin – arhiplin – să erupă, încât Vezuviul, în momentele sale de furie, să pară un scrâşnet de copil. Lumea Doljului şi Mehedinţiului, dintotdeauna scuturată de complexe, vorbeşte astăzi de o “grande giorno”.