Conform Bloomberg, citând o sursă familiarizată cu discuţiile de la reuniunea de la Haga a liderilor ţărilor membre NATO, Donald Trump ar fi spus, la o întâlnire cu uşile închise că „situaţia din Ucraina este complet scăpată de sub control”, fără a dezvălui ce măsuri consideră necesare pentru stabilizarea situaţiei. Anterior, Donald Trump anunţase o întâlnire cu Zelenski, decis totuşi să poarte un costum clasic, în locul uniformei sale militare obişnuite, în cadrul căruia s-au discutat dificultăţile cu care se confruntă Kievul, pe fundalul summit-ului NATO. La Haga, Zelenski a fost invitat mai mult din politeţe. Problemele care l-ar fi putut provoca sau eventual jena pe Donald Trump –ca de pildă conflictul din Ucraina- au fost eliminate sau relegate. La o conferinţă de presă, după summit-ul NATO, preşedintele american ar fi spus, relatează TASS, că „voi vorbi cu Vladimir Putin să vedem dacă putem termina asta”. Donald Trump nu-l vede pe Vladimir Putin ca pe un adversar, şi din acest punct trebuie pornită orice discuţie. Face referiri frecvente la discuţiile lor telefonice. Nu recunoaşte vinovăţia preşedintelui rus, pentru războiul din Ucraina, şi-a exprimat posibilitatea de a media un acord de pace în termeni care ar echivala cu o victorie a Kremlinului. Pe teatrele de operaţiuni lucrurile nu sunt departe. Administraţia lui Donald Trump se opune sancţiunilor împotriva Moscovei. În schimb, majoritatea delegaţiilor europene prezente la summit-ul de la Haga, consideră ostilitatea extremă a Moscovei faţă de Occident drept cea mai urgentă provocare strategică a lor. Declaraţia finală redusă la maxim nu menţionează agresiunea rusă sau războiul din Ucraina. Economia rusă este pregătită de război. În consecinţă, Europa trebuie să-şi modernizeze sistemele de apărare şi descurajare. Nu există o rezolvare la situaţia existentă, care derivă din dependenţa de SUA şi lipsa de încredere inerentă în preşedintele Donald Trump. Care a afirmat că Rusia nu va ataca nici un membru NATO, cât timp el se va afla la Casa Albă, relatează Washington Post, citând surse familiare cu discuţia. Pe de altă parte, pe 19 iunie a.c. la o întâlnire cu reprezentanţii unor agenţii de presă din lume, Vladimir Putin spusese că afirmaţiile privind ameninţarea rusă sunt complet nefondate „minciuni şi prostii”. Interesantă, în context, devine o declaraţie a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, privit cu mare respect la Haga, care a spus că omologul său american Donald Trump şi-a exprimat disponibilitatea de a vizita Turcia, dacă şi liderul rus este de acord să vină pentru discuţii de pace privind Ucraina. Erdogan, citat de agenţia Anadolu, a mai spus că va iniţia contactele necesare şi va organiza întâlnirea cât mai curând posibil. Rusia rămâne însă fermă în a afirma că are nevoie de garanţii oficiale de securitate din partea NATO, conform cărora Ucraina nu va fi admisă niciodată ca membru, aşa cum îşi doreşte. Ursula von der Leyen a anunţat planul de consolidare a cooperării în cadrul unui program comun de inovaţii militare cu Kievul, în timp ce Rutte a promis un ajutor suplimentar. Summit-ul UE de două zile, care a început ieri la Bruxelles, va discuta un al 18-lea pachet de sancţiuni anti-ruse. Deciziile luate, la cel mai recent summit NATO, arată cum Alianţa se îndreaptă către o reînarmare intensivă, fără precedent şi se pregăteşte scenariul unor evenimente în zona baltică şi arctică, care îi alertează pe ruşi. Fără sprijinul Ungariei, Ucraina ar putea continua negocierile de aderare la UE doar informal, dar refuzul celui de al 18-lea pachet de sancţiuni rămâne o monedă de schimb cheie în mâinile Ungariei, care cere garanţii clare din partea Bruxelles-ului.
