Peste 20% din populaţia vârstnică a României de peste 65 de ani are nevoie de îngrijire la domiciliu şi numai 0.23% beneficiază concret de aceste servicii. Serviciile de îngrijire la domiciliu nu sunt disponibile în număr suficient pentru cei care au nevoie de ele şi sunt extrem de rare în zonele rurale şi oraşele mici. Sectorul serviciilor de îngrijire la domiciliu al vârstnicilor este în continuare subdezvoltat şi subfinanţat. Prin dezvoltarea acestor servicii s-ar putea crea locuri de muncă şi calificare pentru cel puţin 100.000 persoane provenite din mediul rural sau urban care nu au alte opţiuni pentru încadrarea în muncă.
Recent s-a desfăşurat prima Conferinţă Naţională a Furnizorilor de Îngrijiri la Domiciliu, în cadrul căreia au fost prezentate demersurile realizate de Reţeaua SenioriNet privind dezvoltarea unui sistem naţional de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, accesibile, de buna calitate, unitar reglementate de către ministerele de resort (MMFPSPV, MS), disponibile pe întreg teritoriul naţional şi cu un cost rezonabil pentru beneficiari. Evenimentul a fost deschis de către E.S. Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Confederaţiei Elveţiei în România, care s-a declarat mulţumit de progresele făcute în ultimii ani în domeniul socio-medical. „Sunt foarte încrezător ca direcţia pe care am pornit împreună este una bună şi vom continua să sprijinim demersurile de acest gen….”
Colaborare cu organizaţiile neguvernamentale
În cadrul evenimentului cei 58 de membri ai Reţelei SenioriNet, precum şi ONG-urile implicate în lucrul cu persoanele vârstnice au expus problemele sistemul naţional de servicii de sprijin destinate persoanelor vârstnice cu grad crescut de dependenţă, care nu întruneşte niciunul din criteriile de calitate promovate la nivel european. De exemplu, serviciile nu sunt disponibile în numar suficient celor care au nevoie de ele şi sunt extrem de rare în zonele rurale, oraşele mici, pe de o parte, iar pe de altă parte, serviciile nu sunt uşor accesibile. Informaţia despre ele lipseşte, personalul calificat este insuficient şi deci accesul concret la servicii este limitat. „Ministerul Muncii va avea nevoie, pe viitor, de mai mult personal alocat acestei zone, fiindcă ne-am bazat aproape exclusiv pe colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale. Greşeala populaţiei active este că tratează persoanele vârstnice ca pe o povară, nu resursa. Vrem să schimbăm asta printr-o lege a familiei, prin care să integrăm populaţia vârstnică în viaţa activă a societăţii.”, a precizat Codrin Scutaru, Secretar de Stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Serviciile sunt prea puţin transparente
Desi legislaţia prevede gratuitate pentru un număr precis de zile de îngrijire, în realitate decontarea integrală a acestor zile este dependentă de bugetul limitat al caselor de asigurări. Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu, mai ales al celor pe termen lung, este extrem de ridicat pentru veniturile unei familii. Acest cost pune o presiune foarte mare pe întreaga familie a persoanei vârstnice (dependente) şi conduce deseori la costuri secundare suplimentare: renunţarea la slujba de către unul din membrii familiei, împrumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de îngrijire, alegerea internării într-o instituţie pentru persoane varstnice, etc. Acreditarea furnizorilor privaţi de servicii pentru vârstnici (de tip profit şi de tip non-profit) nu este unitară. Reglementarea actuală a serviciilor face dificilă monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor oferite, iar impactul lor direct asupra beneficiarilor nu este monitorizat, în multe dintre cazuri. În ansamblu, serviciile sunt prea puţin transparente şi nu există date centralizate la nivel naţional, pentru planificarea strategica a sectorului. „Acest proiect poate fi un pilot care să stea la baza strategiei naţionale ce trebuie elaborată. În mentalul colectiv, viziunea despre populaţia în vârstă nu este corectă, iar acest fenomen are loc chiar şi în rândul decidenţilor. Dezvoltarea unei reţele naţionale de geriatrie este o necesitate, iar rolul domneavoastră, ca ONG-uri, este unul de o importanţă”, a subliniat preşedintele CoNAS, Secretar de Stat, Vasile Cepoi.
Toate statele europene îşi construiesc strategii
Serviciile care nu beneficiaza de co-plata din partea beneficiarilor risca sa devina rapid nesustenabile. Subfinantarea cronica a serviciilor sociale, finantarea dificila a serviciilor integrate, conduce la o lipsa acuta de predictibilitate in ceea ce priveste capacitatea furnizorilor (in special a celor privati de tip non-profit) de a furniza aceste servicii la parametri corecti de calitate. In procent de 70%, finantarea serviciilor oferite de furnizorii non-profit se bazeaza pe donatii din strainatate si granturi, in conditiile in care organizatiile sunt furnizori traditionali (experimentati) de servicii la domiciliu. Acest sector este strans legat de fenomenul imbatranirii demografice, precum si al presiunilor crescande asupra sistemelor de pensii si asigurari sociale, datorate scaderii populatiei apte de munca. Prin urmare, toate statele europene îşi construiesc strategii şi modalităţi de sustinere a sectorului de servicii pentru vârstnici. „Un serviciu de ingrijire la domiciliu nou înfiinţat înseamnă nu doar servicii sociale şi o viaţă mai bună pentru vârstnicii în nevoie dar şi locuri de muncă pentru persoanele care doresc să aducă o schimbare în comunitate.”, a precizat Doina Crângasu, Manager Proiect SenioriNet, Director Executiv Confederaţia Caritas România.
***
Evenimentul a fost organizat de către Confederaţia Caritas România şi partenerii săi Fundaţia Crucea Alb Galbena, Asociaţia Habilitas, Asociaţia ADAM şi Asociatia Four Change în cadrul Proiectului „SenioriNet – retea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeana extinsa.
***
SenioriNet este o reţea informală de 58 de ONG-uri furnizoare de servicii de îngrijire la domiciliu. Scopul Reţelei este acela de a consolida aportul organizaţiilor din domeniul social şi medical la dezvoltarea de politici publice adresate persoanelor vârstnice şi creşterea la nivel naţional a accesului acestor persoane la serviciile de îngrijire la domiciliu.
***
Reţeaua SenioriNet – structură reprezentativă a furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu urmăreşte:
- să reprezinte furnuizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu în relaţia cu autorităţile centrale şi alte instituţii
- să consolideze rolul, impactul şi imaginea în comunitate a membrilor reţelei
- să susţină elaborarea şi implementarea de politici sociale coerente în domeniu
- să crească eficienţa activităţilor din domeniu îngrijirilor la domiciliu
- să realizeze campanii de promovare a îngrijirilor la domiciliu, cu impact asupra opiniei publice,cât şi asupra autorităţilor locale şi centrale.
