Grecia se găseşte, în continuare, într-o confuzie îngrijorătoare, din cauza prim-ministrului Antonis Samaras, aproape incapabil de guvernare, şi a ministrului Finanţelor, care a şi renunţat la funcţia sa din motive de sănătate. În vârstă de 61 de ani, Antonis Samaras a fost externat, luni, dintr-o clinică de ofltalmologie, după o delicată operaţie de dezlipire a retinei, la o săptămână de la câştigarea alegerilor din 17 iunie a.c. Obligat să stea imobilizat mai multe ore pe zi, el va avea nevoie de cel puţin o săptămână pentru restabilire parţială, potrivit medicilor, fiind exclus să participe la summit-ul european din 28-29 iunie, de la Bruxelles. Liderul conservator de la Atena a discutat luni, telefonic, cu preşedintele american, Barack Obama, acesta exprimându-şi susţinerea sa şi dorindu-i grabnică recuperare, după cum a declarat o sursă guvernamentală. Neaşteptat este şi forfaitul ministrului Finanţelor, Vassilis Rapanos, din cauza degradării stării sale de sănătate, care nu îi mai permite asumarea funcţiei încredinţate. Spitalizat de urgenţă, săptămâna trecută, chiar înainte de investire, Vassilis Rapanos, patronul primei bănci a ţării, suferă de „o maladie cronică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Simos Kedikoglu. După toate aparenţele, şeful diplomaţiei elene, Dimitris Avramopulos, va conduce delegaţia greacă la Bruxelles, Karolos Papulias, 83 de ani, exercitând funcţia pur onorifică de preşedinte al republicii. Noul guvern „de salvare naţională” a declarat că Grecia va lansa „o mare bătălie” la summit-ul celor 27 din UE, pentru a obţine o revizuire a planului său de austeritate şi o masivă asistenţă financiară. Câştigător cu doar 30% din voturile exprimate, Antoni Samaras a fost obligat să formeze un guvern fragil de unitate, împreună cu socialiştii Pasok, şi un mic grup al stângii moderate, Dimar. În timp ce, luni, era aşteptată, la Atena, o misiune a donatorilor de fonduri, „troika” – UE, BCE şi FMI – a solicitat un audit, premergător renegocierii „memorandumului”, amânându-şi vizita pentru o dată încă necunoscută. În aceste condiţii, Berlinul a avertizat că „problema greacă” rămâne în suspensie. „Nu vă aşteptaţi la o decizie în privinţa Greciei la Consiliul European”, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert. Citat de toată media greacă, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a afirmat că Grecia şi-a pierdut încrederea pentru o mare parte din Europa şi ar trebui să pună în aplicare reformele înainte de a cere ajutor. „O săptămână dramatică şi Grecia la spital”, a titrat, luni, cotidianul de centru-stânga „Ta Nea”, făcând aluzie că demisia domnului Rapanos, apropiat socialiştilor, s-a datorat neînţelegerilor politice. Guvernul grec a anunţat, sâmbătă, pretenţiile sale, solicitând o întârziere minimă de doi ani, adică până în 2016, pentru materializarea obiectivelor de asanare şi de punere în practică a măsurilor prevăzute în memorandum. Citând un raport intern al creditorilor internaţionali, revista magazin To Vima a dezvăluit că, în 2010 şi 2011, au fost angajaţi 70.000 de funcţionari, încălcându-se angajamentele Greciei. Din 2010, Atena a beneficiat de un ajutor de 347 miliarde de euro, două împrumuturi de 110 şi 120 de miliarde şi o reducere a datoriei de 117 miliarde, ceea ce echivalează cu PIB-ul ţării pe un an şi jumătate sau 31.000 de euro pe fiecare grec. O întârziere de doi ani ar duce la noi împrumuturi, în 2015, cifrate la 20 miliarde de euro, şi Grecia s-ar găsi, în continuare, în imposibilitatea de a reveni pe pieţele financiare pentru împrumuturi. Aproape în stare de insolvabilitate, cu toate obiectivele macro-economice din memorandum ameninţate, ţara se găseşte într-o situaţie dificilă, PIB-ul ei scăzând cu 7% în 2012, după o cădere cumulată în 2010 – 2011 de 10,2% şi un şomaj de 22,6%.
