De ziua profesiei – Avocaţii doljeni l-au omagiat pe fostul decan Anghel Betolian

0
424

Generaţii mai vechi şi mai noi de avocaţi doljeni au uitat, măcar pentru o clipă, de tensiunea acumulată în cadrul instanţelor de judecată şi, la sfârşitul săptămânii, au răspuns prezent invitaţiei de a participa la sărbătoarea profesiei. Cum altfel decât reînnodând o legătură obligatorie cu trecutul Baroului Dolj. Pe urmele personalităţilor care au marcat istoria corpului profesional al avocaţilor doljeni, cei prezenţi l-au omagiat pe Anghel Betolian, fost decan al Baroului, în perioada 1895-1909.

În fiecare an, data de 24 iunie reprezintă un moment special pentru toţi cei care stau în slujba legii. Ziua Avocatului Român marchează practic punerea pietrei de temelie a avocaturii moderne în România şi evocă momentul înfiinţării primului colegiu de disciplină al unui barou românesc. Pe 24 iunie 1865 era înfiinţat Baroul de Ilfov, ca rezultat al intrării în vigoare a legii din 6 decembrie 1864, prima lege modernă de organizare a profesiei de avocat. Revenind la prezent, astăzi, Baroul Dolj are în componenţă aproximativ 1.000 de avocaţi. Dintre aceştia 750 sunt pledanţi, în timp ce restul sunt suspendaţi din diferite motive, în cele mai multe dintre situaţii din cauza faptului că ocupă funcţii care sunt incompatibile cu profesia de avocat. „Suntem primii apărători şi primii la care se apelează în caz de nevoie pentru respectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituţie şi anume dreptul la apărare. Ziua Avocatului reprezintă un prilej de sărbătoare cu ocazia căruia încercăm să înţelegem viitorul prin cunoaşterea trecutului. Acest eveniment se înscrie în strategia de continuare a tradiţiei Baroului Dolj prin preocupări de cercetare a trecutului nostru de la primele începuturi de organizare a avocaţilor ca şi corp de sine stătător şi factor social. Avocatura este una din puţinele profesii a cărei apariţie este legată de divinitate. Nu trebuie să uităm că prima pledoarie s-a făcut în faţa judecăţii lui Dumnezeu. Avraam pledează pentru salvarea celor două cetăţi căzute în păcat, Sodoma şi Gomora, şi încearcă să-l înduplece pe Dumnezeu”, a declarat prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului Dolj.

„Elita Craiovei începe, practic, cu marii avocaţi”

Celebrarea Zilei Avocatului la Craiova s-a remarcat anul acesta prin evocarea personalităţii lui Anghel Betolian. Despre rolul pe care fostul decan l-a jucat atât în viaţa comunităţii cât şi în cadrul Baroului Dolj au susţinut prelegeri şeful secţiei de Istorie-Arheologie de la Muzeul Olteniei, dr. Toma Rădulescu şi prof. univ. dr. Bianca Predescu, care l-a prezentat pe Anghel Betolian prin prisma funcţiilor deţinute de acesta. „Baroul Dolj depune şi în prezent eforturi pentru recuperarea propriei istorii. Bustul lui Anghel Betolian şi-a pierdut evidenţa odată cu preluarea de către stat a Palatului de Justiţie pe holurile căruia se găsea la un moment dat. Eforturile, chiar actuale de identificare a acestuia au rămas fără rezultat. Eu cred că decanul Betolian a pus mai presus de sănătatea şi viaţa sa profesia de avocat. Iar ca rezultat, trebuie menţionat faptul că, în acele timpuri 80% din primarii Doljului erau avocaţi. Elita Craiovei începe practic cu marii avocaţi”, a precizat prof. univ. dr. Bianca Predescu, membru în Consiliul Baroului Dolj.

Anghel Betolian s-a aflat în fruntea Baroului Dolj timp de 14 ani

Anghel Betolian a îndeplinit funcţia de decan al Baroului Dolj între anii 1895-1909, timp în care, eforturile sale s-au canalizat către organizarea şi modernizarea profesiei de avocat. În cei 14 ani pe care i-a petrecut în fruntea Corpului avocaţilor, formarea culturii juridice a tinerilor avocaţi stagiari şi organizarea administrativ – financiară a Baroului au fost direcţiile principale ale decanatului Betolian. Au fost înfiinţate cotizaţii lunare şi taxa de înscriere în Barou, pentru formarea unui fond de rezervă şi acoperirea cheltuielilor curente. Anghel Betolian a depus eforturi asidue şi pentru adoptarea unei noi Legi a avocaturii care să o înlocuiască pe cea din anul 1864. Legea adoptată în anul 1907 a ţinut, însă, cont doar parţial de propunerile decanului Betolian.