Comisia Europeană ne taie aripile! Reorganizarea administrativă a României nu este văzută cu ochi prea buni la Bruxelles. Într-un interviu în exclusivitate pentru Econtext.ro, comisarul european pentru Politica Regională, Johannes Hahn, a declarat că România trebuie să-şi pună în aplicare programele de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013 în structurile administrativ-teritoriale în care aceste programe au fost concepute şi convenite cu CE. Cu alte cuvinte, CE recomandă României să păstreze organizarea administrativă actuală, pentru a nu afecta absorbţia fondurilor europene prin Programul de Coeziune. Ulterior, adică după 2013, Comisia este pregătită să sprijine autorităţile române în eforturile de a ajunge la cea mai eficientă structură.
– România este cuprinsă, în acest moment, într-o dispută de proporţii în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Aţi primit vreo notificare despre această intenţie?
– Comisia este conştientă că există o dezbatere internă pe acest subiect, dar nu a primit o informare oficială sau o notificare în acest sens.
– Credeţi că este binevenită o astfel de modificare? Ar avea de câştigat, de pierdut România dacă ia acum o astfel de decizie?
– Având în vedere momentul avansat în timp al actualului program (n.r. – actualul program se referă la perioada 2007 – 2013) şi nevoia de a accelera punerea în aplicare a programelor de dezvoltare regională în România, pentru perioada menţionată, credem că autorităţile române ar trebui să-şi concentreze eforturile pe implementarea programelor operaţionale în structurile în care au fost concepute şi convenite cu CE. Bineînţeles, după 2013, Comisia este pregătită să sprijine autorităţile române în eforturile de a ajunge la structura cea mai eficientă pentru perioada următoare.
Reorganizarea are efecte asupra fondurilor europene actuale
– Motivaţia unei astfel de reorganizări este absorbţia fondurilor europene. De altfel, şi România şi Bulgaria iau în calcul această variantă, să-şi schimbe împărţirea administrativă, pentru a creşte absorbţia fondurilor. Are reorganizarea acest impact? Sunt şi părţi negative ale acestei soluţii?
– În prezent, România este împărţită în regiuni de dezvoltare, care au fost clasificate de Eurostat (n.r. – Institutul European de Statistică) la nivelul NUTS 2. Pentru moment, toate regiunile de dezvoltare sunt acoperite de Programul Regional de Dezvoltare şi sunt finanţate prin Politica de Coeziune şi prin Obiectivul de Convergenţă. Orice modificare în diviziunea administrativă a ţării va trebui să fie notificată Comisiei, potrivit legislaţiei europene. Orice schimbare administrativă poate fi luată în considerare în funcţie de impactul pe care îl poate avea asupra politicii de coeziune din această perioadă sau dintr-un interval viitor. În ceea ce priveşte Bulgaria, Guvernul nu a anunţat, încă, strategia de organizare pentru perioada următoare de finanţare (n.r. – care începe din 2013). Dar se conştientizează necesitatea unui grad mai mare de descentralizare în gestionarea fondurilor UE.
Absorbtia fondurilor europene
– Ce ar trebui făcut pentru a creşte absorbţia fondurilor europene în ţări sărace precum România şi Bulgaria? Ce soluţii concrete poate aplica România pentru a creşte această absorbţie?
– Politica de coeziune, în conformitate cu primul său obiectiv, care este convergenţa între regiunile europene, se adresează disparităţilor regionale din Europa. Iar prin această politică se finanţează regiuni în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE. Pentru perioada 2007 – 2013, toate regiunile României au beneficiat de fonduri europene care au finanţat acest obiectiv. Pentru prima dată, România este beneficiar direct al politicii de coeziune, care îi acoperă întregul teritoriu.
– Cu ce dificultăţi se confruntă România în cadrul programelor operaţionale?
– În punerea în aplicare a celor şapte programe operaţionale finanţate prin fonduri UE sunt întâlnite dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi a bunei guvernări, care, din experienţa altor ţări din UE, s-au dovedit a fi două elemente cheie ale succesului în realizarea politicii de coeziune. La finalul anului 2010, preşedintele Barroso (n.r. – preşedintele CE) a ridicat această problemă autoritaţilor române, pentru a aborda adecvat dificultăţile întâmpinate. Guvernul român a oferit un răspuns prin elaborarea unui plan prioritar de acţiune, care să identifice principalele obstacole care afectează absorbţia fondurilor europene. Dar acum trebuie să se concentreze pe aplicarea măsurilor pentru înlăturarea acestor obstacole.
Sunt intârzieri mari în implementarea REGIO
– Care sunt caracteristicile pozitive şi negative ale Programului Operaţional Regional, REGIO? Există proiecte importante care se confruntă cu mari întârzieri?
– Programul Operaţional Regional în România are alocată o finanţare de 4,3 miliarde de euro, atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi prin cofinanţare naţională. Programul REGIO susţine dezvoltarea urbană, infrastructura rutieră a ţării, infrastructura de turism şi promovarea turismului, dar contribuie şi la dezvoltarea mediului de afaceri, astfel încât România să devină o ţară atractivă pentru a trăi în ea, pentru a o vizita şi pentru a investi în ea.
– Dar sunt întârzieri în aplicarea acestui program?
– Implementarea acestui program, la fel ca în cazul tuturor programelor finanţate prin Fondurile Structurale în România, se confruntă cu întârzieri semnificative. Astfel, în al cincilea an de implementare a fondurilor structurale în România, absorbţia, măsurată prin rambursările făcute de Comisia Europeană, se situează la un nivel foarte scăzut. Pentru a reuşi să atragă şi să utilizeze întreaga sumă alocată pentru perioada 2007 – 2013, autorităţile din România trebuie să accelereze drastic implementarea proiectelor şi realizarea plăţilor, pentru a evita pierderea fondurilor disponibile.
Strategia Dunării
– La jumătatea anului 2010 aţi declarat că există mai mult de 100 de proiecte depuse pentru strategia Dunării. Ce s-a întâmplat de atunci? Când putem vedea o creştere a comerţului pe Dunăre?
– Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) a fost adoptată de Comisia Europeană pe data de 8 decembrie 2010, iar şefii de stat îşi confirmă sprijinul pentru aceasta pe data de 24 iunie, în cadrul Consiliului European. În mai 2011, au fost formate 12 grupuri de experţi care se ocupă de această strategie. Printre sarcinile lor este inclusă şi coordonarea lucrărilor privind implementarea strategiilor în fiecare ţară, identificarea finanţărilor pentru proiectele propuse, pregătirea poziţiilor comune legate de teme prioritare, cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de navigare pe Dunăre, măsuri de prevenire a inundaţiilor, promovarea IMM-urilor şi creşterea investiţiilor în cercetare. În ceea ce priveşte comerţul pe Dunăre şi conectarea căilor navigabile din interiorul ţării, grupul de experţi pe domeniul navigaţiilor va propune măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigare. Comisia s-a angajat să promoveze Dunărea ca un canal navigabil prin câteva iniţiative, cum ar fi, de exemplu, proiectul prioritar TEN-T numărul 18.
