Reuniune a şefilor de stat şi de guvern la Bruxelles

0
66

Şefii de stat şi de guvern se reunesc astă-seară la Bruxelles pentru a examina reculul marilor partide şi ascensiunea extremei drepte în Europa, aspecte relevate de alegerile europene. Triumful Frontului Naţional în Franţa, cu un scor istoric, 25,4%, este perceput ca un seism politic, simbolizând forţa extremei drepte şi a eurofobilor în UE. În privinţa viitorului preşedinte al Comisiei Europene, Angela Merkel nu pare decisă să-l susţină pe Jean-Claude Juncker, candidatul PPE (centru-dreapta), sosit în fruntea confruntării cu ceilalţi contracandidaţi. „Discuţiile sunt necesare pentru desemnarea unui preşedinte al Comisiei Europene”, a spus cancelarul. Familia politică a PPE, din care fac parte partidele democrat-creştine şi de centru-dreapta, este creditată cu 213 mandate, cu 60 mai puţine decât în Adunarea precedentă. Socialiştii şi social-democraţii, cu 190 de mandate, au pierdut 6 locuri din cauza derutei în care se află socialiştii francezi şi spanioli şi au evitat naufragiul graţie bunelor rezultate ale democraţilor italieni conduşi de Matteo Renzi şi social-democraţilor români ai lui Victor Ponta. Şi alte partide europene sunt în recul. Liberalii-64 de mandate pierd 19 locuri. Verzii (53) pierd 4 mandate. Stânga radicală care a avut candidat la preşedenţia Comisiei, graţie succesului listei Syriza în Grecia, câştigă 7 mandate ajungând la 42. Teoretic, partidele pro-europene dispun de o majoritate de 520 de mandate din cele 751, dar vor avea dificultăţi mai mari decât în precedenta legislatură. Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz s-au întreţinut telefonic în noaptea de duminică spre luni, dar nimic nu este clar fiindcă numele care circulă sunt ale actualei directoare a FMI Christine Lagarde şi ale premierului danez Helle Thorning-Schmidt. O sursă a Parlamentului European a evocat posibilitatea desemnării lui Martin Schulz la preşedenţia Comisiei Europene şi a lui Jean-Claude Juncker la preşedenţia Consiliului Europei, care reprezintă statele membre. Tratatul de la Lisabona recomandă liderilor europeni, din statele membre UE, să ţină cont de rezultatul alegerilor europene, la desemnarea preşedintelui Comisiei Europene.