Premierul Bulgariei, Boyko Borisov, la Craiova: „Sunt un militant pentru Nabucco, care nu deranjează proiectul South Stream”

0
208

Întâlnirea de la Craiova a celor trei premieri, Victor Ponta – România, Boyko Borisov – Bulgaria şi Aleksander Vucic – Serbia, a fost una extrem de importantă, cu declaraţii interesante, care îşi vor pune amprenta pe ceea ce înseamnă stabilitate şi cooperare în Balcanii de Vest. M-am aplecat cu mare atenţie asupra analizei făcute de premierul bulgar Boiko Borisov în ceea ce priveşte stadiul proiectului energetic South Stream, despre care nu poţi să discuţi dacă nu cunoşti proiectul-alternativă, Nabucco. Şeful Guvernului de la Sofia a spus că South Stream trebuia construit fără pachetul III, iar în acest moment nu există încheiat un contract nici din partea Bulgariei, nici din partea Rusiei. Boyko Borisov nu a neglijat în discursul său faptul că Bulgaria este stat membru UE şi a precizat că el susţine proiectul Nabucco, care nu deranjează proiectul South Stream, dar despre care, din păcate, nu se mai discută. South Stream costă Bulgaria 2,2 miliarde de euro şi el a fost prezentat, chiar de premierul bulgar, în cadrul unui forum energetic la Sofia, unde au fost prezente personalităţi de rang înalt. Ruşii încep să nu mai vorbească de South Stream, pe agenda Kremlinului apare un alt proiect, Turkish Stream, acelaşi acţionar, alte conducte. Dar nu putem să nu ne punem întrebări. South Stream sau Turkish Stream? Sunt proiecte politice sau economice? South Stream sau Nabucco? România unde se află în acest sistem de ecuaţii, dar Serbia?

Proiectele energetice ale Rusiei şi Uniunii Europene prin antrenarea Bulgariei, Serbiei şi României au creat un subiect interesant de presă la Craiova, vineri, cu ocazia desfăşurării întâlnirii tripartite. Boyko Borisov – premierul Bulgariei, a răspuns la întrebare legată de stadiul proiectului South Stream, proiect vital şi pentru Serbia. „Astăzi încă nu avem un contract încheiat în privinţa South Stream nici din partea Bulgariei, nici din partea Rusiei. În ceea ce priveşte acest proiect, există o procedură faţă de Bulgaria. De ce ? Pentru că South Stream trebuia construit fără pachetul III. Dacă trebuie să fiu mai clar, că şi alte încărcături de gaz trebuiau transportate în acea conductă şi în acel moment în porturile bulgăreşti există platforme şi există materiale de construcţii care sunt pregătite pentru începerea construcţiilor, chiar şi astăzi în oraşul Burgas. Uniunea Europeană este categorică, fără să fie îndeplinit pachetul III energetic, nicio ţară din Uniunea Europeană nu-şi poate permite să construiască o conductă. Nu avem nimic împotriva Rusiei, nu avem nimic împotriva proiectului, dar există o cerinţă: să respectăm ceea ce s-a spus de la Bruxelles, iar eu sunt convins că fiecare stat în cadrul Uniunii Europene va fi silit să respecte acel pachet III, deoarece să fii membru al UE nu este doar un privilegiu, nu este doar a folosi fonduri europene, înseamnă şi disciplină, înseamnă să respecţi anumite reguli. Aşa că eu sper, înainte de toate, cu cât mai repede pe cale diplomatică să rezolvăm problemele între Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană, să cadă toate sancţiunile, să ne întoarcem la masa negocierilor, pentru că, ştiţi foarte bine, prin Bulgaria este cea mai scurtă cale”, a mai spus şeful Guvernului de la Sofia..

„Nabucco este prioritate pentru Uniunea Europeană….”

Premierul bulgar a ţinut să precizeze că este un militant pentru proiectul Nabucco, care nu deranjează proiectul South Stream, ci din contră. „Nabucco este prioritate pentru Uniunea Europeană. Din păcate, brusc s-a întâmplat ceva: nu se mai discută despre acel proiect, sper cât se poate mai repede să primesc şi un răspuns foarte concret, pentru că este un loc foarte potrivit de unde să vină gazul, din Azerbaidjan, iar după întâlnirea de la Lausanne între Iran, SUA, acele fluxuri trebuie să vină de jos, din sud, să intre prin Bulgaria şi să plece spre Ungaria şi Austria. Separat, să intre România şi Grecia. În ceea ce priveşte Serbia, se lucrează foarte activ la interconectare, de asemenea şi cu România, însă situaţia politică de sancţiuni, contrasancţiuni influenţează foarte mult luarea unor decizii opportune. Eu sunt optimist că după ce se rezolvă problemele pe cale diplomatică şi atunci vom avea şi discuţii mai concrete. Dacă cineva crede că va sări regulile europene, de acum îi pot spune oricărui coleg de-al meu că Bruxelles în privinţa asta este foarte strict”, spune Boyko Borisov.

Schimbări legislative în Parlamentul bulgar

În aprilie 2014, Parlamentul din Bulgaria a aprobat modificarea legii energiei astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de reţea, fapt ce permitea ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene. Parlamentarii bulgari au aprobat tot atunci, ca tronsonul de conductă din apele teritoriale bulgăreşti, care va măsura circa 14 kilometri, să obţină un statut juridic de “netraversare a teritoriului european”. Aceste modificări aduse legii energiei elimina sau cel puţin aşa credeau bulgarii obligativitatea ca ţara lor să ofere accesul unor terţe părţi la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi să scoată segmentul de gazoduct de sub incidenţa reglementărilor reunite în aşa-numitul “Third Energy Package” (pachetul III). Aprobarea amendamentelor a avut loc în pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicaţii în legătură cu intenţiile Bulgariei faţă de statutul juridic al South Stream.

Comisia Europeană a criticat sistemul de tarifare

Ţările participante la proiectul South Stream au convenit în 2013 să fie reprezentate de Comisia Europeană la negocierile cu Gazprom, astfel încât CE va avea ultimul cuvânt de spus în discuţii. În luna iunie 2014, Bulgaria a anunţat suspendarea participării sale la proiect în urma presiunilor Uniunii Europene, care a cerut oprirea lucrărilor întrucât a apreciat că acordurile bilaterale semnate de Rusia cu unele dintre ţările pe teritoriul cărora urma să treacă gazoductul, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Slovenia, încalcă legislaţia comunitară. Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia şi ţările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător, cât şi distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activităţi, pentru încurajarea concurenţei. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze ruseşti, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise şi altor companii. Comisia critică şi cum vor fi stabilite tarifele, susţinând că potrivit legislaţiei UE acest rol trebuie să vina un director  independent şi nu Gazprom.

Vladimir Putin : „Rusia a renunţat la proiectul South Stream”

Pe 2 decembrie 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în timpul unei vizite oficiale la Ankara, că ţara sa a renunţat la proiectul South Stream şi a acuzat Bulgaria de acest eşec. După anunţul lui Putin, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut Uniunii Europene şi Rusiei să ajungă la un acord pentru ca gazoductul South Stream să fie totuşi realizat. Bulgaria şi alte state dependente de gazele ruseşti, precum Serbia şi Ungaria, doresc salvarea proiectului South Stream, care le-ar garanta aprovizionarea cu gaze evitând teritoriul nesigur al Ucrainei. În decembrie 2014, Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat sprijinul pentru demersul Bulgariei de a convinge Moscova să accepte discuţi în vederea continuării proiectului gazoductului South Stream, pe care Rusia a decis să-l abandoneze în favoarea unei conducte alternative prin Turcia „Trebuie să examinăm toate aspectele legale ce privesc proiectul South Stream şi să le folosim pentru ca discuțiile cu Rusia să avanseze”, a declarat cancelarul german după întrevederea avută luni la Berlin cu premierul bulgar Boiko Borisov.

Preşedintele Gazprom : „De actualitate a devenit noul proiect Turkish Stream

În ianuarie 2015, directorul general al grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat că proiectul gazoductului South Stream a fost închis, iar de actualitate a devenit noul proiect Turkish Stream. Miller a spus că Uniunea Europeană trebuie să accelereze construcţia infrastructurii pentru a primi gaze prin conducta Turkish Stream, el subliniind faptul că lucrările la noile gazoducte necesare pe teritoriul statelor UE trebuie să înceapă cât mai curând, pentru ca termenele de realizare să fie respectate.  Miller a declarat că doar conducta Turkish Stream este singura rută viabilă pentru livrarea a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Miller a explicat că nu există altă opţiune pentru aceste livrări, care în prezent au loc tranzitând Ucraina.  Înteresant este că în pofida acestui anunţ, ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a cerut Bulgariei, la finele lui decembrie 2014, să emită la timp autorizaţiile pentru construcţia tronsonului subacvatic al gazoductului South Stream. Proiectul cu Turcia anunţat de Rusia prevede transportul de gaze ruseşti către această ţară, cu posibilitatea construirii la graniţa turcă a unui centru de distribuţie a gazelor pentru livrări în Uniunea Europeană.

UE ia în calcul mai multe variante pentru înlocuirea South Stream

Între timp, Bulgaria a propus Comisiei Europene construcţia unui centru de distribuţie a gazelor în apropiere de portul Varna, unde era proiectat să ajungă la ţărm South Stream. Uniunea Europeană ia în calcul mai multe variante pentru înlocuirea South Stream, una dintre acestea fiind transportarea de gaze din Azerbaidjan prin Turcia, în condiţiile în care România, Bulgaria şi Grecia au semnat un acord de cooperare în domeniu. Conform declaraţiei făcute la Craiova, de premierul bulgar, ţara vecină nu poate sista construcţia gazoductului South Stream, în ciuda anunţului autorităţilor de la Moscova privind abandonarea proiectului, deoarece nu a primit nici o notificare oficială din partea Rusiei.

Noi am ales NABUCO

Dar ce face România în toată această perioadă ?! Unde se află ea, în ce proiect este prinsă şi cum îşi negociază parteneriatul ?! Acţionarii Nabucco au semnat în mai 2013, la Bucuresti, în cadrul reuniunii Comitetului Nabucco, un acord de asociere şi subscriere, fiind ultima reuniune a comitetului dinaintea deciziei consorţiului Shah Deniz legată de viitoarea rută de transport al gazelor naturale din Azerbaidjan către regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. Nabucco Vest prezenta o serie de avantaje care presupune transportul gazelor prin sudul europei către Italia. Posibilele surse de gaze naturale pentru Nabucco, pe lângă gazul azer, ar fi cele din Turkmenistan, Irak, dar şi gazele din Marea Neagră. Un alt avantaj ar fi că Nabucco este cea mai scurtă cale către pieţele din Europa de Sud-Est, rămânând  cea mai bună opţiune pentru deschiderea coridorului sudic de gaze. Guvernele Austriei, Ungariei, României, Bulgariei şi Turciei au subliniat în cadrul reuniunii potenţialul Nabucco de a alimenta pieţele de energie din Balcanii de Vest şi din ţările Grupului de la Vişegrad (Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria) într-o declaraţie comună adoptată la cea de-a cincea reuniune a Comitetului Nabucco. Conducta Nabucco Vest va transporta  gazele naturale provenind din Regiunea Caspică, de la graniţa turco-bulgară prin Bulgaria, România şi Ungaria, către Terminalul de Gaze Central European de la Baumgarten. În calitate de componentă centrală a Coridorului sudic de gaze naturale, NABUCCO este perfect poziţionată pentru diversificarea aprovizionarii cu gaze naturale a peste 500 de milioane de potenţiali clienţi din economiile în dezvoltare din Europa de Sud-Est precum şi pentru Europa de Vest.

„România nu îşi valorifică îndeajuns potenţialul energetic

România din start a ales Nabuco, deşi în 2009, cu ocazia participării la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN), organizată la Bucureşti, vicepreşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Valeri Yazev, prezent la eveniment a adeclarat că România trebuie să participe şi la proiectul energetic rus South Stream, însă primul pas pentru o eventuală colaborare trebuie făcut de această ţară. „România nu îşi valorifică îndeajuns potenţialul energetic şi trebuie să aleagă South Stream, pentru că este un proiect cu scopuri foarte clare. Această ţară trebuie să fie una de tranzit pentru Rusia, în alimentarea cu gaze naturale a Europei. Poziţia pe care am exprimat-o oficialilor Parlamentului din România poate fi considerată o invitaţie pentru a participa la proiectul South Stream. România trebuie, însă, să facă primul pas“, a spus atunci Valeri Yazev. Potrivit oficialului rus, proiectul South Stream „are destule resurse, au fost încheiate contracte pentru gazele naturale şi are posibilităţile tehnologice de realizare“. Referitor la Nabucco, acesta a precizat că „în Marea Caspică, sursa de alimentare a viitorului gazoduct, nu se mai găsesc gaze naturale“, dar nu a respins direct ideea proiectului şi a evitat referirile de ordin politic.

 ***

Proiectul european Nabucco

Gazoductul Nabucco, în lungime de 3.300 de kilometri, are drept scop transportul de gaze naturale din Irak, Egipt, Iran, Azerbaidjan şi, posibil, Rusia către statele din UE. Proiectul a fost conceput în Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene în 2003. În iulie 2006, comisarul european pentru Energie şi miniştrii de resort din ţările care vor fi traversate de gazoductul Nabucco au semnat un acord privind sprijinul financiar care va fi acordat proiectului, evaluat, la acea dată, la 5,8 miliarde de dolari. Lucrările de construcţie ar trebui să fie definitivate în 2012. Punctul de pornire al gazoductului este la Erzurum, în Turcia, urmând să treacă prin Bulgaria, România şi Ungaria, punctul final fiind la terminalul de la Baumgarten, în Austria. Pe teritoriul României conducta va urma traseul Bechet-Petroşani-Arad (continuat cu Szeged-Ungaria). Acţionarii NABUCCO sunt: OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria) şi Botas (Turcia)

Proiectul rusesc South Stream

Drept răspuns la proiectul european Nabucco, gigantul rus Gazprom a lansat o rută nordică de transport, cunoscută sub numele North Stream, care face legătura directă cu Germania, pe sub Marea Baltică. Cealaltă ramificaţie, South Stream, va trece prin Marea Neagră, pornind din Novorosiisk spre portul bulgar Varna, apoi, prin Balcani, în Austria şi Italia. South Stream va avea aceeaşi rută ca şi proiectul european Nabucco, cu excepţia României. Astfel, după ce va trece pe sub Marea Neagră, conducta va ieşi la suprafaţă în Bulgaria, urmând apoi a se despărţi în două ramuri, una îndreptându-se către Austria şi Slovenia, iar cealaltă, către sudul Italiei. South Stream va ocoli şi Ucraina, ceea ce va permite Rusiei să reducă riscurile potenţiale legate de tranzitarea gazului prin această ţară, într-un moment în care Kievul pune problema unor tarife mai mari de tranzit pentru gazul rusesc. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).