Comunitatea de evrei din Craiova celebrează în acest weekend Paştele sau Pesahul, aşa cum se spune în limba ebraică. Sărbătoarea este una a libertăţii şi a primăverii. În timpul Pesahului, nu se mănâncă alimente făcute cu drojdie, în amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat apucat să se dospească.
Pesah 5.781 este celebrat, conform tradiţiei, timp de opt zile şi evocă fapte petrecute în urmă cu peste 3.000 de ani, când a avut loc eliberarea din robia egipteană de către Moise. “De Pesah se sărbătorelte ieşirea din Egipt, actul de naştere al poporului evreu. E una din minunile care arată forţa lui Dumnezeu. În ceea ce priveşte obiceiurile, înainte de Paşte, în toate casele se face curăţenie. În seara de Pesah, de pe masă nu lipsesc mielul pascal, azima nedospită, ouăle fierte, rădăcinile amare şi vinul”, a precizat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii de evrei din Craiova.
Pesah este o sărbătoare de origine biblică care rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt acum peste 3.000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti. Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara şi se celebrează timp de opt zile. Din acest interval de 8 zile (anul acesta cuprins în perioada 10-18 aprilie), primele două şi ultima zi sunt sărbători speciale, impunând respectarea strictă a mai multor reguli religioase decât zilele de mijloc dintre ele, care se numesc “Hol HaMoed”. Însă în toată perioada de 8 zile este interzisă hrana pe bază de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include – drojdie şi făină din 5 soiuri de cereale, şi orice produs care le conţine (bere, biscuiţi). “Se găteşte numai cu făină de pască sau făină de cartofi. Asta pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toate produsele dospite din casă trebuie căutate şi vândute sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermenţi se impune o curăţenie temeinică a întregii case. În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă, sunt rostite rugăciunile rituale cuprinzând psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului”, a mai spus acad. Corneliu Sabetay.
Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa, David Saranga, pe pagina de facebook :
