Copacii albiți de flori, pe care îi întâlnești peste tot prin curțile oamenilor din Călărași, și berzele întoarse la cuiburile lor îți confirmă că primăvara și-a făcut demult intrarea în sat. Profitând de vremea frumoasă, în fiecare gospodărie se muncește cu un soi de entuziasm stârnit de soarele care încălzește plăcut pământul. Cățărați pe scări, oamenii au început să taie bolțile cu viță-de-vie. Despovărate de crengile uscate, curțile devin și mai luminoase în urma lor. „Dacă nu o tăiem acum, mai târziu nu se mai poate pentru că încep să dea mugurii”, ne spunea un gospodar care, urcat pe un scaun, tăia vița de lângă casă. În grădinile de legume se făcea curățenie generală. Lujerele uscate erau strânse cu grebla și apoi arse. Un fum gros se ridica peste ulițe, împrăștiind mirosul de frunze arse aproape în tot satul.
De jur-împrejur peisajul este dominat de solariile albe care nu lipsesc din nici o curte. Pentru localnicii din Călărași, aceste tunele sunt adevărate anexe ale grădinilor și nimeni nu face rabat de la muncă. Măcar unul mic în care să planteze câteva roșii, castraveți și ardei, ca pentru o salată proaspătă la masă… Solariile acesta au locul lor în gospodărie și, de cum se anunță primăvara, prima grijă a oamenilor este să le ridice. Scheleți de fier, rămași de anul trecut, sunt înveliți într-o bucată de folie nouă. Dar acum, spre sfârșitul lui martie, solariile sunt demult în picioare și adăpostesc deja culturile de cartof timpuriu, roșii și ardei. ”Cartoful timpuriu este foarte important pentru agricultorii din comuna noastră. Pentru că solul este nisipos și se încălzește mai repede de la soare, avem un mare avantaj: noi ieșim pe piață cu cel puțin două săptămâni înaintea celorlalți. Și, datorită acestui fapt, tot mai mulți oameni cultivă acest cartof timpuriu”, a declarat Vergică Șovăilă, primarul localității Călărași.
Cel mai bun sol pentru culturile timpurii
În solarii, într-adevăr, cuiburile de cartof timpuriu sunt crescute bine, iar gospodarii spun că, în luna mai, ar trebui să iese cu primii cartofi pe piață. „E mai greu până îi pregătim de plantat. Trebuie să îi punem la preîncolțit într-o cameră bine încălzită, cu lumină multă și vase cu apă. Muncim mult să îi plantăm”, ne-a spus o localnică, arătându-ne un solar pe care erau aliniate cuiburile verzi ale plantelor. În celălalt solar ar familiei, mii de fire de roșii și-au ridicat tulpinele de câțiva centimetri și sunt pline de frunze, semn că au crescut bine și sunt aproape gata pentru a fi replantate în alte solarii sau chiar în grădini. „Primăvara a fost timpurie și i-a ajutat mult pe oameni lucrul acesta. Acum este cea mai bună căldură în această zonă. La vară este mai greu cu grădinile pentru că, din cauza temperaturilor foarte ridicate, trebuie să băgăm multă apă în pământ și nici așa nu reușim mare lucru atunci când este secetă mare”, sunt de părere agricultorii.
Forfotă mare pe câmpuri
Și mai mare forfotă este pe câmpurile care înconjoară localitatea Călărași. De cum ieși de pe ulițele satului, dai cu ochii de terenurile hașurate cu fâșii de folie. Lucind în soare, par niște dâre de apă, perfect aliniate. „Pe folie va fi așezată planta, care a fost crescută la ghiveci. Apoi învelim totul cu altă bucată de nailon care va proteja lubenița de jur-împrejur. Îi dăm câteva găuri ca planta să aibă aer și cam acesta este un tunel din câmp”, ne explică primarul Vergică Șovăilă. Pregătirea patului de folie este o muncă la care se trudește încă. Soarele dogorește aproape ca vara pe câmpurile de la Călărași și oamenii, îmbrăcați la tricouri, zdrobesc bulgării de pământ pentru a întinde metrii întregi de folie și semicercurile din nuiele sub care vor prinde rod viitoarele bostane. La câțiva metri se află Dunărea dar acest lucru nu îi va ajuta prea mult pe oameni care, din nou, vor trebui să se descurce cum vor putea cu udatul plantelor.
Bostanele vor împânzi iar câmpurile
Și în acest an, localnicii din Călărași se bazează pe culturile de lubenițe pe care acum muncesc să le planteze în câmp. Din datele Primăriei, reiese că pepenii verzi vor fi cultivați pe o suprafață de 1.100 de hectare, cam aceeași ca și anul trecut. „Nu se plantează așa de mulți pepeni ca la Dăbuleni, dar tot sunt foarte mulți. Trebuie să profităm și noi de solul nisipos și de soarele pe care îl avem”, spune Vergică Șovăilă. Tot datorită solului care favorizează culturile timpurii, s-a plantat și o suprafață mare cu cartofi. Aproape 300 de hectare au fost cultivate, Călărașiul fiind, din acest punct de vedere, pe unul din primele locuri din județ. O altă cultură timpurie este varza care a fost plantată pe o suprafață de 100 de hectare. Vinetele și castraveți sunt cultivate pe câte 15 hectare fiecare, roșiile – pe 10 hectare, ardei – 9 hectare, ceapa și usturoiul – pe câte 5 hectare. Porumbul este cultivat pe 1.350 de hectare, iar grâul – pe 856 de hectare.
Mieii și iezii au ieșit la păscut
Pentru că iarba a crescut binișor, oamenii și-au scos animalele la păscut. Pe poienițele din spatele câmpurilor plantate cu pepeni, ieșiseră turmele de oi și capre, cu o grămadă de iezi și miei în jurul lor. „De Paște, se caută foarte mult miei și iezii. Oamenii ies cu turmele la păscut pentru că trebuie să ia în greutate până atunci, să se facă măcar de vreo 5 kilograme. În comună sunt destul de mulți crescători. Cam o gospodărie din trei are măcar câteva oi sau o vacă”, spune primarul Vergică Șovăilă. Se observă totuși o ușoară scădere a numărului de vaci, comparativ cu cel al cailor și al ovinelor. ”Nu este deloc simplu cu zootehnia asta. Iarna trebuie să ai mare grijă să aibă furaje, iar vara muncești să strângi fânețul și grăunțe”. Cine are oi mai multe se adună într-un fel de asociație și împreună plătesc un cioban, cu 600 de lei pe lună. Comuna are un izlaz de 218 hectare, în luna Dunării, pe care primăria îl fertilizează în fiecare an și îl pune la dispoziția crescătorilor de animale din localitate.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
