Ca în fiecare an, şi de această dată, Salonul de agricultură de la Paris, aflat la a 54-a ediţie, deschis sâmbătă, suscită un interes imens, contându-se, în opinia organizatorilor, pe un număr de vizitatori cuprins între 620.000-650.000. O creştere uşoară faţă de anul trecut, când s-au înregistrat 611.000 vizitatori. Şi dacă sâmbătă, la inaugurarea marii expoziţii, de la Poarta Versailles, a fost prezent pentru… opt ore, Francois Hollande, pentru ultima dată ca preşedinte al ţării, prilej de a adresa un mesaj de încurajare, susţinere şi solidaritate, producătorilor agricoli, astăzi este anunţată prezenţa premierului Bernard Cazeneuve, iar mâine cea a lui Francois Fillon, Marine Le Pen şi alţi oameni politici. Ce înseamnă agricultura pentru economia franceză, nu mai trebuie demonstrat. Oricum 475.000 de exploatări, potrivit Ministerului agriculturii, vin cu o producţie agricolă în valoare de 73 miliarde de euro. Alături de Germania şi Italia, Franţa contează decisiv, la nivelul Uniunii Europene, ca pondere agricolă. Exdentul său comercial a fost anul trecut de 9,1 miliarde euro. Să revenim. Având şi nelipsita mascotă, anul acesta o vacă bretonă, cu istoria ei, Salonul de agricultură de la Paris, la actuala ediţie, este expresia unei teribile revoluţii numerice. Plasată sub semnul tehnologiei de ultimă oră, ca să ne exprimăm astfel, agricultura franceză aspiră la o deplină computerizare. Aşa va arăta… ferma de mâine. Încât Institutul naţional de cercetare în ştiinţă şi tehnologie pentru agricultură oferă, în cadrul expoziţiei, demonstraţii convingătoare, cu o fermă totalmente computerizată. Insistă pe utilizarea tractoarelor dirijate prin GPS, pe solele destinate culturilor agricole, utilizarea informaţiilor obţinute prin satelit pentru transmiterea denivelărilor de teren, a dronelor, a staţiilor meteo de maximă precizie ş.a.m.d.. Aşa ceva, la nivelul Doljului, deţin deocamdată doar Mihai Anghel, Andreas Friedman, Costel Iancu, Petre Petrescu şi poate mai sunt şi alţii de care noi nu avem cunoştiinţă. Numărul lor este însă scăzut. Dacă Salonul de agricultură de la Paris constituie o ocazie de promovare a unor noi tehnologii, producătorii francezi rămân nemulţumiţi de… prezent, şi se despart fără regrete de Francois Hollande, deşi Stephane Le Foll, ministrul de agricultură, a oficializat prelungirea unui ajutor forfetar, de 250 de euro pentru comercializarea tineretului bovin. Generează mari nemulţumiri, fără soluţii la îndemână, negocierile între marii distribuitori şi furnizorii de carne, produse lactate – între care se află şi micii producători – reuniţi în cooperative agricole sau grupuri industriale. Îngustarea pieţii de desfacere prin sancţiunile economice aplicate Federaţiei Ruse, despre care nu se mai vorbeşte, constituie un alt factor de iritare. 92.000 de ferme au dispărut în perioada 2000 – 2015 şi criza din lumea agricolă, încă nu a luat sfârşit. Mai nou, din cauza gripei aviare, au fost eutanasiate peste 600.000 de raţe şi pe acest motiv palmipedele lipsesc la expoziţia menţionată. Spun organizatorii. Se stă în schimb promiţător în sectorul bio. Ce vor producătorii francezi se subînţelege: viitoarele PAC (Politici Agricole Comunitare) să fie cât se poate de mult în avantajul lor. Statul, la rândul său, să vină cu… subvenţii. Mascate sau nemascate. Adică, după ce că sunt departe, să se depărteze şi mai mult. Şi se poate discuta despre consecinţe.
