Presiunea Uniunii Europene asupra Atenei s-a accentuat, după ce Ungaria, Austria şi Slovenia au cerut închiderea frontierei între Grecia şi Macedonia, premiză a limitării fluxului de imigranţi pe ruta Balcanilor. Reuniţi la Amsterdam, miniştrii de Interne din ţările UE au cerut comisiei activarea unei proceduri delicate politic şi nu uşor de pus în operă, constând în “revenirea” la controlul frontierelor interne ale spaţiului de liberă circulaţie, considerat cel mai preţios atu al UE. Urmează o evaluare pe teren a întinsei frontiere dintre Grecia şi Turcia, frontieră exterioară spaţiului Schengen, însă, cu toate acestea, evaluarea respectivă trebuie aprobată de o majoritate calificată. Grecia ar avea oricum la dispoziţie 3 luni pentru remedierea problemelor invocate. În felul acesta, Alexis Tsipras, după ce a evitat ieşirea din zona euro, în urmă cu 6 luni, are acum o altă mare problemă pe cap. Neutralizarea Greciei ar însemna moartea de facto a spaţiului Schengen. Frontiera sa este considerată insuficient supravegheată, în timp ce Comisia Europeană va propune ţărilor membre să autorizeze prelungirea pentru 2 ani a controlului intern la frontierele lor. Se apreciază că închiderea frontierei cu Macedonia ar stăvili criza umanitară, însă problema nu e simplă, şi nici din cale afară de eficientă. Însuşi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a exprimat în sensul că nu poate deplasa personal FRONTEX la frontiera greco-macedoneană, fiindcă Macedonia nu este stat membru al UE. Oricum, Grecia se află sub o presiune teribilă. Solidaritatea ţărilor cu expertiză în relocarea refugiaţilor este esenţială. Totul pentru limitarea la maximum a fluxului de imigranţi. Se clamează imperativ, închiderea frontierei greco-macedonene şi Bruxelles-ul şi Berlinul speră să dea astfel un semnal clar imigranţilor economici care traversează Turcia şi Grecia şi apoi restul Europei. Criza imigranţilor în Europa nu are soluţii imediate. Dimpotrivă. Danemarca, prin premierul liberal Lars Lokke Rasmussen, al cărui guvern minoritar este susţinut de anti-imigranţii partidului popular danez, după ce a redus alocaţiile refugiaţilor, şi a restabilit controlul la frontiere, solicită modificarea, în lumina crizei, a tratatelor internaţionale. Dovadă că împotriva stării necorespunzătoare a vremii, 46 de persoane au fost victimele unui naufragiu în Marea Egee, zilele trecute. De la începutul anului, potrivit Organizaţiei internaţionale pentru imigranţi, peste 36.000 de naufragiaţi au ajuns în insulele greceşti. Într-o situaţie deloc fericită se află cancelarul german, Angela Merkel, fiindcă derapajele refugiaţilor, solicitanţi de azil, în Germania, s-au acumulat. Ceea ce ştim este că miniştrii de Interne reuniţi la Amsterdam au cerut Comisiei Juncker precizarea cadrului juridic care permite controlul frontierelor până la finele anului 2017, dacă este necesar. O foaie de parcurs franco-germană este avută în vedere, motiv pentru care astăzi la Berlin, miniştrii de Interne ale celor două ţări ar urma să se mai întâlnească odată.
Pentru a se evita situația de la granițele țărilor UE expuse exodului, cu mai puține cheltuieli, UE ar putea întări paza în toată Mediterana în jurul granițelor țărilor din care pleacă imigranții, păstrându-se distanța legală. E o variantă.
Comments are closed.