Începând de miercuri, organizaţiile nonguvernamentale (ONG) ruse care primesc finanţare externă sunt declarate „agenţi străini” dacă participă la „acţiuni politice” destinate influenţării „opiniei publice în scopul modificării politicii guvernamentale” în interesul statelor, instituţiilor sau persoanelor străine. ONG-urile care se recunosc în această definiţie trebuie să se înscrie voluntar într-un registru ţinut de Ministerul Justiţiei, urmând a fi supuse trimestrial controalelor oficiale, cu precădere asupra contabilităţii lor. Pentru marţi, data intrării în vigoare a legii, ONG-urile au anunţat un boicot, considerând-o infamantă şi discriminatorie. „Această lege n-a fost făcută de jurişti şi toate definiţiile sunt neclare”, a spus avocatul Daria Miloslavskaya, directorul filialei ruse a ICNL, centrul internaţional juridic pentru ONG-uri. Asta înseamnă că orice organizaţie nonguvernamentală poate fi acuzată, dacă intră în colimatorul puterii. Numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile nu au vreo îndoială că această lege va fi utilizată pentru a pune la punct organizaţiile care deranjează. Din cele 220.000 ONG-uri înregistrate în Rusia în prezent, 75.000 sunt realmente active şi doar 10% beneficiază de finanţare străină. Organizaţiile pentru sănătate, ecologie, ştiinţă şi cultură, precum şi fundaţiile de caritate, nu vor fi afectate de această legislaţie. În schimb, asociaţiile de apărare a drepturilor omului, critice la adresa regimului Vladimir Putin, se simt în particular vizate. „Succesul nostru în cursul alegerilor legislative din decembrie 2011 şi alegerile prezidenţiale din luna martie nu a fost trecut cu vederea” explică Grigory Melkonyants, directorul Asociaţiei Golos pentru apărarea drepturilor alegătorilor. Denunţarea activă a fraudelor electorale a declanşat mişcări de protest fără precedent, care au cuprins capitala rusă în urmă cu un an. Pentru toţi militanţii, legea este anticonstituţională şi discriminatorie şi este menită a intimida organizaţiile şi donatorii care lucrează în zonele sensibile. „Cele mai multe ONG-uri de apărarea drepturilor omului sunt obligate să ceară finanţare în exterior, întrucât banii nu se găsesc în Rusia: nimeni nu vrea să combată fraudele electorale, corupţia, tortura în închisoare, arbitrarul poliţiei, atentatul la drepturile locuitorilor Caucazului de Nord”, enumeră Melkonyants. Care aminteşte soarta oligarhului Mickhail Khodorovsky, aflat în spatele gratiilor pentru că a sponsorizat instituţiile opoziţiei. „Toţi oamenii de afaceri au primit mesaje: plătiţi detractorii noştri, veţi ajunge în închisoare”. Ceea ce este mai grav, potrivit Dariei Miloslavskaya, este faptul că puterea forţează ONG-urile să accepte pecetea infamiei. „Stigmatul de agent străin este profund şi umilitor şi nu este o expresie neutră în Rusia”. De cealată parte, Alexandre Sidiakine, deputat pro-Putin, fără a fi membrul vreunui partid, aflat la originea legii, nu înţelege aceste reacţii alarmiste. „Nu este nimic insultător în expresia «agent străin», pur şi simplu spunem lucrurilor pe nume. Eu cred că Golus sau Amnesty International au punctele lor de vedere, care coincid cu cele ale Statelor Unite. Oamenii au dreptul să ştie”. „Puterea nu poate înţelege cum dă cineva bani fără a cere ceva în contrapartidă” explică Melkonyants, pentru care nici un stat nu promovează valorile libertăţii sau drepturile omului doar pentru că doreşte vecini şi parteneri stabili. Agenţia americană pentru dezvoltare internaţională (USAID) a finanţat Golos în procent de 70% şi a cheltuit peste două miliarde de euro, după 1991, în proiecte de apărare a drepturilor omului, ecologie sau SIDA. După întoarcerea la Kremlin a lui Vladimir Putin, în luna martie, protestele contestatare l-au iritat. Pe de altă parte, ONG-urile, prin activitatea lor, au impus Dumei de Stat o reglementare a manifestărilor cu amenzi mari pentru adunări neautorizate. În plus, definiţiile de înaltă trădare sau spionaj au fost extinse, semn că regimul se întăreşte, iar capacitatea societăţii de a influenţa puterea se reduce sensibil. În acelaşi timp, dialogul între societate şi putere este întrerupt.
