După căderea guvernului lui Essam Charaf, în urma manifestaţiilor prelungite, televiziunile private egiptene au anunţat posibilitatea ca fostul premier al lui Hosni Mubarak, între 1996-1999, să fie desemnat de Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA) să formeze un nou Cabinet. Cotidianul oficial Al Ahram a anunţat, joi seara, că septuagenarul şi-ar fi dat acordul de principiu. Cu toate acestea, CSFA, responsabil cu desemnarea, nu a emis vreo confirmare oficială şi, potrivit surselor media, consultările sunt în desfăşurare. Citând o sursă militară, site-ul cotidianul Al Ahram menţionează că „CSFA n-a luat încă decizia numirii lui Kamal El-Ganzuri”. Şeful său, mareşalul Hussein Tantaui, a discutat cu mai mulţi candidaţi şi „consultările sunt încă în curs”. Guvernul lui El-Ganzuri, între 1996 şi 1999, a pus în operă o serie de măsuri de deschidere economică. Adică a iniţiat o serie de reforme. Este considerat drept un om politic integru, dar responsabilităţile sale sub regimul lui Hosni Mubarak ar putea îndoielile unei rupturi totale cu fostul regim. Ori, el însuşi s-a delimitat de preşedintele demis, după revolta populară de la începutul anului, într-un interviu, după ce, timp de 11 ani, absentase din media. În urma acestui interviu, mai multe pagini pe Facebook l-au recomandat drept candidatul ideal pentru preşedinţia republicii. Potrivit televiziunii publice, el a fost primit de Consiliul Suprem al Forţelor Armate, care acceptase miercuri demisia guvernului lui Essam Charaf, în urma violentelor manifestări din piaţa Tahrir. Generalul Moktar al- Mullah, a anunţat că un nou guvern va fi format înaintea primei faze a alegerilor legislative, prevăzute pentru luni. În cursul aceleiaşi zile, şeful Comisiei electorale, Abdel Moez Ibrahim, a precizat că alegerile legislative ar putea fi afectate de tulburările din ţară. Motiv pentru care ministrul de Interne, Mansur el-Essauira, a propus amânarea primei etape a alegerilor. Un membru al CSFA a declarat, însă, că armata respectă acordul dintre protestatari şi poliţişti, care au autorizat rămânerea lor în piaţa Tahrir. Deşi manifestanţii nu reprezintă poporul egiptean, în opinia liderilor militari. Alegerile legislative sunt primul scrutin după tranziţia angajată, consecinţa alungării lui Hosni Mubarak, la 11 februarie a.c.. Confruntările din ultimele zile, dintre protestatarii anti-guvern şi poliţia militară, au făcut 38 de morţi, potrivit Reuters, şi 32 de morţi potrivit Ministerului Sănătăţii, la care se adaugă circa 2.000 de răniţi. Armata a prezentat, joi, scuze pentru decesele survenite, cu toate acestea mii de protestattari erau, încă, prezenţi, joi seara, în piaţa Tahrir. Ieri a fost lansat un apel la o manifestaţie masivă „un marş de-un milion” de coaliţiile de tineri ai revoluţiei. Aceste tensiuni, recidivate, au motivat agenţia Standard&Poor’s să reducă nota suverană a Egiptului. Care a trecut de la „BB” la „B+”. Agenţia a plasat ţara sub o perspectivă negativă. Potrivit Standard&Poor’s, confruntările fac precară situaţia politică şi economică, într-o ţară care mai fusese degradată în urmă cu o lună.
