Calafatul îşi va recăpăta, în scurt timp, importanţa unui oraş de tranzit pe care, dintotdeauna, i-a pus-o la picioare Dunărea, fără ca vreodată să profite de acest mare avantaj al poziţiei sale geografice. Dacă toate lucrurile vor fi duse la bun sfârşit, infrastructura impresionantă, care acum se poate vedea şi pe malul nostru ca urmare a construcţiei podului de peste fluviu, îi va da toate şansele să devină unul din cele mai dezvoltate din judeţ. Acum, când mai sunt de executat doar retuşurile acestui pod, în municipiu se simte deja agitaţia noului. Investitorii se interesează să-şi plaseze afacerile cât mai aproape de pod şi de port, iar municipalitatea îşi face planuri concrete pentru primirea lor. Încă de la începutul mandatului său, anticipând ceea ce se va întâmpla în Calafat odată cu proiectul podului peste Dunăre, primarul Mircea Guţă şi-a trasat două obiective pe care vrea să le atingă: construirea unei centrale termice, pentru a furniza agentul termic atât locuitorilor, cât şi mediului de afaceri, precum şi amenajarea unui Parc Industrial în apropierea portului.
Olandezii aduc căldura în municipiul de pe malul Dunării
Pe cât de atrăgător şi bine îngrijit este municipiul Calafat, pe atât de ghinionist pare să fie în ceea ce priveşte sursa de încălzire a locuitorilor. Autorităţile locale se străduiesc de ani buni să găsească o variantă înlocuitoare pentru fosta centrală termică din localitate, care între timp a fost închisă din cauza pierderilor foarte mari care se înregistrau pe traseu. Primarul Calafatului, Mircea Guţă, spune că a purtat negocieri, în ultimii trei ani, cu peste 50 de investitori, dar, din păcate, nu s-a concretizat nimic. Speranţa a apărut cu şase luni în urmă când Primăria Calafat a primit la discuţii conducerea companiei olandeze “Sequoia”, o firmă cu experienţă în centralele de biomasă de co-generare, bazate pe combustibil solid care se arată interesată să preia aprovizionarea cu energie termică a municipiului de pe malul Dunării. “Avem negocieri avansate cu această firmă, inclusiv finanţarea vine tot din partea lor. Am primit contractul, l-am rectificat şi l-am retrimis. Chiar zilele trecute a avut loc întâlnirea aici, la noi, chiar faţă în faţă. Am analizat în funcţie de legislaţia în vigoare şi am căzut pe o formă definitivă. Ei se ocupă strict doar de proprietatea privată, iar noi vom cumpăra la gard, adică de la poarta fabricii, agentul termic. Asta înseamnă că la tarife convenabile, la care vom adăuga şi noi, bineînţeles, costurile de transport şi de furnizare. Oricum, le vom factura de o aşa natură încât să dea bine pentru beneficiari Sperăm ca în iarna viitoare, adică 2012-2013, să avem agentul în apartamente”.
În ianuarie, se va semna contractul cu firma “Sequoia”
Firma olandeză va concesiona, prin licitaţie, terenul de la Primăria Calafat şi va ridica, pe cheltuială proprie, această centrală care va cogenera inclusiv energie electrică, dar se va baza foarte mult şi pe zona de agent termic. “Ne-au spus că toată procedura de instalare va dura un an de zile. În ianuarie se va semna contractul şi, dacă totul merge bine, vom avea căldură începând cu iarna lui 2012. Ne-am prezentat cu ei atât la Ministerul de Interne, cât şi la Romsilva, pentru o negociere directă a ceea ce au nevoie. Totul a decurs foarte bine pentru că au obţinut explicaţii la toate nelămuririle lor. Sunt foarte interesaţi, deoarece ei au venit spre noi, ne-au vizitat deja de vreo cinci, şase ori. Dar nu vom avea certitudine de 100% decât atunci când se va semna contractul”, a mai spus primarul Mircea Guţă. Singurul avantaj pe care îl are Calafatul este că se păstrează încă vechea reţea de distribuţie a agentului termic. Potrivit edilului-şef al municipiului, sistemul de transport a fost conservat şi poate să fie activat dacă societatea olandeză va începe să livreze agentul termic. “Suntem pregătiţi şi în privinţa transportului pentru că jumătate din reţea este modernizată, am introdus ţeavă pre-izolată. Noi am putea să reabilităm şi restul, dar mai bine este să nu ne implicăm financiar până nu ştim concret că avem un producător aici. Am mers inclusiv pe varianta de a ceda totul, deci şi reţeaua de transport, dar nu acceptă pentru că se feresc de imposibilitatea de a-şi recupera banii şi vor un intermediar care să le asigure siguranţa plăţilor. Una din temele mele de bază va fi, deci, reînfiinţarea asociaţiilor de proprietari. În fapt, ele există, dar va trebui să le reactivăm”.
Asociaţiile de proprietari se vor reînfiinţa
În acest moment, locuitorii din Calafat se încălzesc cu diferite surse de căldură. Cei care au avut bani şi-au montat centrale pe curent electric şi plătesc în baza unor contracte individuale cu CEZ-ul. Cei de la case şi-au montat centrale pe combustibil solid. Şcolile sunt alimentate de la centrale pe lemne, iar spitalul, care este un mare consumator, se încălzeşte cu energie electrică. Toate unităţile care fac parte din structura Primăriei Calafat au ca sursă tot curentul electric, fiind cea mai scumpă variantă de încălzire. “Din cauză că există foarte mulţi consumatori de energie electrică, reţeaua a început să ne pună probleme. Era una foarte veche, a fost făcută prin anii ’70 şi a fost nevoie să intervin pe lângă cei de la CEZ. Am găsit multă înţelegere la dânşii în sensul că au investit masiv, în ultimii doi ani, în modernizarea reţelei care fusese proiectată, iniţial, pentru un consum mult mai mic”, a mai spus primarul Mircea Guţă. Tocmai din acest motiv, Calafatul, alături de alte cinci localităţi din ţară, a fost declarat municipiu defavorizat, motiv pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului l-a integrat într-un program-pilot de reabilitare termică a blocurilor. “Primăria vine cu 30%, asociaţia de proprietari cu 10% şi proprietarul cu 60% din costurile pentru anveloparea blocului. Ar fi vorba de 3.500 de apartamente, dar în jur de 30% din proprietari şi le-au izolat prin fonduri proprii. În acest moment, problema ar consta tot în inexistenţa acestor asociaţii de proprietari pe care urmează să le înfinţăm. Avantajul este că un eventual împrumut pe care l-ar face locatarii sau asociaţia este garantat de Guvern”.
Lipsa agentului termic descurajează şi investitorii
Realizarea parteneriatului cu firma olandeză ar aduce beneficii mult mai mari pentru Calafat. Primarul Mircea Guţă spune că, dacă s-ar reuşi să se construiască această centrală de biomasă, pe lângă faptul că locuitorii ar avea căldura asigurată la preţuri mult mai mici, ar veni cu un avantaj imens în faţa investitorilor. “Am avut investitori foarte mari, iar interesul acestora venea pentru port şi Dunăre, dar pentru că nu aveam gaz a fost o problemă de fiecare dată. De exemplu, fabrica de amidon Roquette, care foloseşte aburul industrial. A avut o centrală proprie cu combustibil lichid, păcurină. Au fost nevoiţi, la ora actuală, să-şi facă o investiţie proprie, cu cazane pe paie, cazanele fiind aduse din Serbia. Sunt aproape pe final cu această investiţie, iar vechea centrală a fost abandonată pentru că nu era rentabilă. Dacă ar fi fost, am fi preluat-o noi pentru că are capacitatea de a alimenta cu agent termic întreg oraşul. Investiţia celor de la Roquette depăşeşte 5 milioane de euro şi au făcut această investiţie tocmai pentru că nu există o centrală care să-i alimenteze, iar acolo lucrează 200 de oameni”. Aprovizionarea cu energie termică este, de fapt, o problemă generală pentru toţi agenţii economici stabiliţi în Calafat. Şi firma de textile Maglierie Cristian din Calafat, unde sunt angajaţi peste 1.500 de locuitori, de asemenea, foloseşte aburi industriali şi ar avea nevoie de aceeaşi cantitate de energie, iar dacă nu îşi vor retehnologiza centrala, vor avea problema. “Dacă vom rezolva noi problema, îi vom prelua noi pentru că, pe măsură ce sunt mai mulţi consumatori, investiţia este mai rentabilă, pentru că în studiul olandezilor intră şi partea industrială şi posibilitatea de extindere a zonei industriale”.
Sărbători luminate feeric
Calafetenii vor fi răsfăţaţi în aceste sărbători de iarnă cu mai multe surprize. Autorităţile au început deja să decoreze centrul oraşului cu instalaţii care vor fi aprinse în curând. Au fost achiziţionaţi doi brazi care se vor amplasa unul în centrul oraşului şi altul în cartierul Cobuz, care este cel mai populat al municipiului. Elevii de la gimnaziu îl vor primi pe Moş Crăciun, cadourile care le va aduce acesta fiind din partea Primăriei. Pentru noaptea dintre ani, municipalitatea pregăteşte un foc de artificii.
Încă o piaţă modernă
Locuitorii din Calafat vor mai avea o piaţă modernă, care va fi amenajată pe locul celei cunoscute ca “piaţa bulgarilor”. Primarul Mircea Guţă a spus că a fost câştigată licitaţia pentru amenjarea ei, va fi începută anul viitor şi va fi terminată în patru luni, urmând să aibă mai multe sectoare compartimentate pentru comercializarea diferitelor produse. Investiţia se va face din bugetul local şi se va ridica la 4,5 miliarde de lei.
Bulevardul “Tudor Vladimirescu” a fost reabilitat
Recent, a fost recepţionată reabilitarea celei mai mare artere de circulaţie din Calafat, bulevardul “Tudor Vladimirescu”, iar pentru fluidizarea traficului, municipalitatea a proiectat şi două sensuri giratorii, unul în zona actualei pieţe, iar cel de-al doilea în cartierul Cobuz.
Podul de peste Dunăre strânge, deja, investitorii
Cea mai mare investiţie care se face, în acest moment, în Calafat este podul peste Dunăre. Complicatele benzi de circulaţie, care se lasă de o parte şi de alta a porţii de intrare în localitate, a imprimat deja amprenta de oraş european şi se mai aşteaptă acum doar finalizarea pentru ca să înceapă furnicarul de maşini care vor tranzita fluviul. De altfel, imediat în partea dreaptă, se vede silueta construcţiei care a avansat de pe malul românesc. “Infrastructura noastră este realizată în proporţie de 95%, restul de 5% reprezentând retuşurile. Lucrurile merg ceva mai încet pe malul bulgăresc pentru că şi investiţia este mult mai mare acolo. Termenul de finalizare a lucrării va fi în jurul datei de 30 noiembrie 2012 şi sperăm că se vor ţine de acest termen. Ei sunt interesaţi şi mai mult decât noi pentru că se vor ocupa de întreţinerea lui şi vor colecta inclusiv taxele de tranzit”, a spus primarul Calafatului.
Administrarea portului mai întârzie
Deşi i-ar fi prins bine la buget taxele pentru tranzitul podului, care vor reveni bulgarilor, municipalitatea din Calafat se gândeşte ca, pe viitor, să şi le însuşească măcar pe cele ale portului. Potrivit primarului Mircea Guţă, portul de la Calafat se află încă în administrarea Companiei Naţionale de Administraţie a Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. “Nu ne-am grăbit să preluăm portul, aşa cum au făcut alte localităţi, pentru că el se află prins într-un proiect de modernizare cu fonduri ISPA. Acesta prevede refacerea danelor existente şi construcţia altor două. E vorba de foarte mulţi bani care s-ar pierde dacă am prelua noi portul, bani pe care nu am avea cum să îi dăm de la bugetul nostru”, a precizat primarul Calafatului. În acelaşi proiect este inclusă şi prelungirea centurii ocolitoare a municipiului. Odată modernizat şi exploatat, se estimează că acest port va aduce 2 milioane de euro la bugetul municipiului.
Parc Industrial de peste 3 milioane de euro
Pe măsură ce lucrările la pod se apropie de final, foarte mulţi investitori vin să se intereseze pentru deschiderea de afaceri. “Cum portul nu ne aparţine, noi îi vom orienta către un parc industrial care se va realiza pe o suprafaţă de aproximativ 11 hectare. Acel teren ne străduim să-l obţinem de la Colegiul Tehnic “Ştefan Milcu”, de câţiva ani, şi abia acum avem un semnal pozitiv de la Ministerul Educaţiei. Se află în zona imediat limitrofă podului şi se va face într-un parteneriat cu Parcul Industrial din Craiova. Aşteptăm să fie aprobat studiul de fezabilitate de comisia specială din MAI. Nu cred că va fi nici o problemă pentru că îndeplineşte deja toate condiţiile tehnice: căi de acces, utilităţi”, a mai precizat primarul Mircea Guţă. Valoarea investiţiei se ridică la 3,4 milioane de euro şi va fi asigurată din fonduri europene. “Aşteptăm ca şi Consiliul Judeţean Dolj să contribuie cu ceva la co-finanţarea acestui proiect pentru că ei sunt direct implicaţi în Parcul Industrial de la Craiova”, a mai spus edilul Calafatului.
Se încearcă realizarea unui centru pentru colectarea legumelor
Pe lângă investitorii care vor veni în parcul industrial, se profilează şi sosirea unor întreprinzători în domeniul comerţului cu legume şi fructe. “Avem contacte cu destul de mulţi investitori care vor veni şi vor investi pe proprietăţi private în centre de colectare legume-fructe. Se intenţionează chiar şi deschiderea unei făbricuţe de conserve. Chiar şi astăzi (n.r. – ieri), am avut pe cineva care a venit şi a lăsat la Primărie o scrisoare de intenţie în vederea deschiderii unui centru de colectare şi refrigerare legume-fructe. Acest lucru e foarte bun mai ales că, în această zonă, după cum ştiţi, locuitorii ies cu zarzavaturile în intersecţii ca să şi le poată comercializa”, susţine primarul Mircea Guţă, concluzionând că, în felul acesta, Calafatul are toate şansele să devină un oraş cu straie autentic europene.
Investiţii la Ciupercenii Vechi
La Ciupercenii Vechi s-a amenajat centrul localităţii şi s-a început ridicarea unei clădiri administrative. Potrivit primarului Mircea Guţă, în procent de 70% este ridicată şi va prelua toate serviciile existente: dispensar uman, dispensar veterinar, farmacie, poştă, post de poliţie. “Reamenajarea părculeţului a costat un miliard de lei, iar amenajarea clădirii s-a făcut cu forţe proprii. Foarte segmente de trotuare şi piaţa din Calafat s-au făcut tot cu forţe proprii”. De altfel, 90% din artele Calafatului sunt asfaltate şi betonate. Pe restul de 10% din infrastructură, a început să se intervină.
Apă şi canalizare pentru satele Basarab şi Golenţi
Calafatul aşteaptă lucrări mari finanţate prin Masterplanul de apă-canalizare al judeţului Dolj. “Suntem prinşi cu modernizarea staţiei de apă, modernizarea staţiei de epurare, care funcţionează din 2006 şi nu are treaptă chimică, şi introducerea apei şi canalizării în satul Ciupercenii Vechi, cu conectare la staţia de apă şi canalizare a Calafatului”, a spus primarul Mircea Guţă. Toată investiţia se ridică la aproximativ 12 milioane de euro. “Avem avizate şi trecute prin comisii tehnice de la Ministerul Dezvoltării Regionale, proiectele de apă şi canal pentru satele Basarab şi Golenţi, adică acelea care nu au fost prinse în masterplan şi care, din nefericire, sunt zonele critice”, a mai spus primarul localităţii.
Locuri de joacă şi parcări în cartierul Cobuz
Au fost modernizate zonele aglomerate ale municipiului Calafat, în speţă cartierul Cobuz, unde au fost amenajate locuri de joacă şi parcări. “Prioritar, în primăvară, urmează cartierul Traian, care, deşi este mai micuţ, este pe agenda noastră. Şi sperăm să facem lucrarea tot cu oamenii noştri”, a menţionat primarul municipiului, Mircea Guţă.
Biserica de la Golenţi a fost renovată
În localitatea Golenţi a fost refăcută biserica, aşezământul de cult fiind mistuit de flăcări anul trecut. “Am refăcut acoperişul care căzuse, chiar şi pictura. Acum arată foarte frumos”, a spus edilul municipiului Calafat. Şi căminul cultural din localitate este în reabilitare, lucrarea făcându-se cu bani din bugetul local.
MARGA BULUGEAN şi LAURA MOŢÎRLICHE
