Într-un discurs foarte aşteptat la tribuna ONU, preşedintele iranian, Hasan Rohani, a asigurat marţi, 24 septembrie, că ţara sa nu reprezintă „absolut nici o ameninţare la adresa lumii sau pentru regiune”. El i-a cerut lui Barack Obama să ignore intrarea în război şi să dea şansă negocierilor. Iranul este determinat să acţioneze „de o manieră responsabilă pentru securitatea regională şi internaţională”, a spus el în faţa Adunării Generale a ONU, la câteva ore după ce vorbise omologul său american, Barack Obama. „Noi apărăm pacea bazată pe democraţie şi buletin de vot în întreaga lume, inclusiv în Siria şi Bahrein, dar şi în alte ţări ale regiunii”, a spus Rohani. „Nu există soluţii violente la crizele mondiale”. Preşedintele american a declarat că „diplomaţia trebuie să-şi încerce şansele cu Iranul”, cerând omologului său iranian să traducă cuvintele în acţiune, cu precădere cele privind programul nuclear. În pofida voinţei afişate de a se da o şansă democraţiei, întâlnirea aşteptată între preşedinţii iranian şi american n-a avut loc, dovadă că neîncrederea încă persistă. Era o întâlnire neluată în calcul, inclusiv de Hasan Rohani, care a justificat-o prin lipsa de timp. Cu toate acestea, el a subliniat că gheaţa începe „să se rupă” între Washington şi Teheran, „consecinţă a voinţei poporului iranian de a instaura noi relaţii”. Referindu-se la chestiunea nucleară, Rohani a afirmat că Iranul n-are nevoie de arme nucleare pentru asigurarea securităţii sale. El a mai adăugat că este gata să înceapă imediat discuţii bazate pe un calendar precis, pentru soluţionarea cu marile puteri a dosarului nuclear iranian. Preşedintele iranian a jurat că nu va încerca să obţină bombe, afirmând că Teheranul are dreptul la energia nucleară civilă. Denunţând cu virulenţă sancţiunile internaţionale care lovesc ţara sa, el a spus că guvernul preşedintelui SUA Barack Obama va avea voinţa politică de a rezista la presiunea grupurilor războinice. În paralel, Rohani a criticat strategia antiteroristă americană. A condamna terorismul, calificându-l „flagel violent”, a adăugat că utilizarea de drone contra inocenţilor în numele luptei împotriva terorismului trebuie, de asemenea, condamnată. Aliat al regimului sirian, Rohani a afirmat, de asemenea, că cea mai mare ameninţare sunt armele chimice căzute în mâinile unor grupuri teroriste, adoptând retorica regimului lui Bashar al-Assad. Jurnalistul CNN Christiane Amampur a relevat pe contul său Twitter că preşedintele iranian i-a spus că „el acceptă Holocaustul. Ca mari crime ale naziştilor contra evreilor. Şi condamnă toate genocidurile”. Această tranşantă decizie este total diferită faţă de cea apărată de predecesorul său, Mahmoud Ahmadinejad, cel care calificase uciderea a milioane de evrei de către regimul nazist drept „o înşelătorie”. Premierul israelian, Benjamin netanyahu, a calificat această intervenţie drept cinică şi ipocrită. „Discursul reflectă exact strategia iraniană, care constă în a vorbi şi a câştiga timp pentru a progresa în dezvoltarea capacităţilor sale de a dezvolta arme nucleare”. „Comunitatea internaţională ar trebui să testeze Iramnul nu pe cuvinte, cât pe acţiunile sale”, a concluzionat premierul israelian, care se va adresa marţea viitoare Adunării Generale. Yuval Steinitz, şeful delegaţiei israeliene care a boicotat discursul lui Rohani, a cerut creşterea presiunii asupra Iranului: „Mai multă presiune economică şi militară asupra iranului, mai multă diplomaţie ar fi o şansă de succes”.
