Vladimir Putin – preşedinte, Dmitri Medvedev – premier. Nici o surpriză. Cei doi oameni puternici ai Kremlinului au devoalat, sâmbătă, planul lor pentru alegerile ruse de anul viitor, la congresul partidului aflat la putere, „Rusia Unită”. O inversare de roluri care permite lui Vladimir Putin, deja deţinător a două mandate, din 2000 în 2008, să redobândească puterea supremă. Constituţia ţării nu permite preşedintelui să deţină mai mult de două mandate consecutive, dar nu are restricţii în privinţa numărului lor. În 2008, Vladimir Putin nu se putea prezenta pentru un nou mandat prezidenţial şi atunci vicepremierul guvernului, Dmitri Medvedev, a fost desemnat drept candidat al partidului la alegerile prezidenţiale, cu Vladimir Putin premier, în caz de victorie. Aşadar, din punct de vedere constituţional Vladimir Putin se poate prezenta la alegerile din 2012. Postul său actual, de premier, îi permite să ţină în mâini afacerile ţării. Predicţiile observatorilor s-au adeverit. Sâmbătă, la congresul „Rusiei Unite”, Vladimir Putin, în calitate de lider al partidului, l-a propus pe Dmitri Medvedev în capul listei de parlamentari pentru alegerile legislative din decembrie. „Având în vedere că mi s-a propus să conduc lista partidului (Rusia Unită) la alegerile legislative şi, în caz de victorie, să particip în viitorul guvern, cred că ar fi bine ca acest congres să susţină candidatura şefului partidului nostru, Vladimir Putin, la funcţia de preşedinte al ţării” a spus Medvedev. Şi, imediat, a replicat Vladimir Putin: „Este o mare onoare. Eu sunt sigur că Rusia Unită va câştiga alegerile legislative din decembrie, în temeiul susţinerii populare, iar Dmitri Anatolevici Medvedev va putea forma o nouă echipă, tânără, eficace şi energică, care să guverneze Rusia”. În caz de victorie, actualul preşedinte ar deveni prim-ministru. Reforma constituţională din 2008 a prelungit mandatul prezidenţial de la 4 ani, în prezent, la 6 ani. Având în vedere că Vladimir Putin ar putea fi preşedinte până în 2018, când va mai avea dreptul la încă un mandat, înseamnă că el ar putea rămâne la Kremlin până în 2024. Vladimir Putin şi-a început ascensiunea politică în 1999, ca premier al lui Boris Elţîn, cunoscut pentru problemele sale cu alcoolul. Ţara era victima unui val de atentate comise de separatiştii ceceni. Ca premier, Putin se lansează într-o campanie militară, al doilea război din Cecenia, care îi va consolida popularitatea şi autoritatea. Timp de opt luni, mica republică separatistă va fi supusă bombardamentelor grele. Se vor înregistra zeci de mii de morţi. Deşi guvernele străine, invocând apărarea drepturilor omului, au condamnat violenţa, Vladimir Putin va rămâne surd şi, în februarie 2000, Groznâi va fi cucerit, fără ca gherila islamistă să înceteze. Ales preşedinte în martie 2000, cu 52,25% din voturi, se va confrunta cu catastrofa submarinului Kursk, lovit de explozia unei torpile. Tot echipajul îşi va pierde viaţa, în timp ce preşedintele rus nu-şi va întrerupe vacanţa, prelungind cu patru zile acceptul unui ajutor internaţional. Intervievat de CNN asupra cauzelor catastrofei, Vladimir Putin va răspunde laconic: „S-a scufundat”. Mai multe momente de criză au fost gestionate inadecvat. În octombrie 2002, 850 de persoane au fost reţinute ca ostatici într-un teatru din Moscova, de un comando cecen. Dar forţele speciale care dau asaltul folosesc un gaz asfixiant şi 130 de ostatici îşi pierd viaţa. Aceeaşi schemă în 2004. Un alt comando pro-cecen ia ostatice 1.000 de persoane, la o şcoală din Beslan, în Caucaz. Trei zile mai târziu, forţele ruseşti dau asaltul şi provoacă moartea a 332 de ostatici, din care 186 copii. Povestea canalului privat de televiziune NTV, aparţinând miliardarului Vladimir Gusinski, este cunoscută, din ianuarie 2000 postul respectiv trecând sub controlul Gazprom. Toate canalele de televiziune îşi încetează critica la adresa puterii. Manifestările opoziţiei sunt interzise şi, din 2003, Rusia nu mai contează pe opoziţie reală în Parlament. În 2007 Vladimir Putin declara: „Sunt un democrat absolut. (…) De la moartea lui Mahatma Ghandi nu am cu cine să vorbesc”. Popularitatea sa este de netăgăduit. Este văzut conducând motocicleta, în demonstraţii de judo, cu bustul gol în taiga sau cântând la pian, într-un concert de binefacere în Sankt Petersburg. Marea sa popularitate îl face un veritabil om puternic al ţării. Tocmai de aceea, anunţarea candidaturii la alegerile prezidenţiale de anul viitor, pentru al treilea mandat, nu surprinde pe nimeni.
